Cât de toxice sunt sosurile din comerţ. Lista aditivilor care ne pot îmbolnăvi

Asociaţia Pro Consumatori din România a analizat conţinutul a 155 de sosuri comercializate în marile structuri comerciale. Rezultatele ar trebui să le dea de gândit celor care consumă des acest tip de alimente.

Conform studiului Asociaţiei Pro Consumatori din România sosurile din fast-food-uri şi din magazine sunt soluţii chimice! De exemplu, specialiştii APC au descoperit: sos de usturoi cu 1% usturoi deshidratat şi 7 substanţe chimice; sos barbeque cu aromă de afumatură şi 10 linguriţe de zahăr; sos pentru grătar cu aromă de fum şi 8 linguriţe de zahăr; sos de peşte cu o pătrime sare; sos de maioneză cu 11 aditivi alimentari. Conform aceluiaşi studiu, specialiştii APC au ajuns la concluzia că opt din 10 sosuri de maioneză conţin chiar şi 11 substanţe chimice!

„Sosurile realizate după reţete tradiţionale au foarte puţine ingrediente în comun cu sosurile realizate în sistem industrial. Sosurile din comerţ, în marea lor majoritate, sunt realizate din apă, cantităţi infime de ingrediente naturale, uleiuri vegetale, extracte vegetale, proteine vegetale şi animale, amidonuri, acid citric, conservanţi, coloranţi, EDTA şi arome. Aromele sintetice sunt nelipsite din sosurile industriale, în cele mai multe cazuri, acestea apar menţionate pe etichetă cu denumirea generică de arome. Aromele artificiale nu sunt altceva decât un amestec de substanţe chimice folosite pentru a imprima produsului respectiv aroma ingredientului principal, care se foloseşte într-o cantitate infimă. Dintre aromele artificiale regăsite în sosurile analizate menţionăm: aromă de afumatură, aromă de fum, aromă de paprika, aromă de tomate, aromă de iaurt, aromă ardei iute etc. La majoritatea sosurilor industriale întâlnim şi ingrediente sub forma de extract, respectiv de pudră/praf, cum ar fi: extract de anşoa, extract de drojdie, extracte de legume, extract de ciuperci, praf de usturoi, pudră de paprika, praf de ceapă, pulbere de praz etc.Cei care încă mai au dubii în ceea ce priveşte impactul unor sosuri industriale asupra sănătăţii lor, ar trebui să găsească un răspuns la întrebarea despre cât de sănătos poate fi un sos pe eticheta căruia apare menţiunea „După deschidere se păstrează la frigider şi se consumă în maxim 3 luni”. Având în vedere compoziţia predominant chimică a acestor produse nu recomand folosirea lor în alimentaţia destinată copiilor, femeilor însărcinate şi a persoanelor cu probleme grave de sănătate. Alegerea unui anumit sos nu este un lucru aşa de greu, dacă încercăm să înţelegem importanţa acestuia pentru anumite feluri de mâncare. Sosurile pentru mâncăruri sunt precum “cireaşa de pe tort”!", a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.

Consumul de durată, duce la boli grave

Specialiştii APC România spun că au identificat aditivii alimentari utilizaţi în compoziţia acestor produse, care prezintă un risc de apariţie a unor afecţiuni medicale în cazul unui consum constant şi pe termen lung. Cei mai mulţi aditivi alimentari sunt substanţe chimice fără echivalent în natură, care se adaugă în alimente pentru a modifica caracteristicile psihosenzoriale ale produselor (gust, miros, culoare, aromă, consistenţă), respectiv pentru a prelungi durata de păstrare a alimentelor.

În sosurile analizate, s-au identificat următorii aditivi:

E 102 – Tartrazină este un colorant sintetic. A fost interzis în SUA, Norvegia, Austria pentru că a fost considerat răspunzător de agravarea astmului, de producerea de iritaţii la nivelul pielii şi de distrugerea ADN-ului.

E 133 - Albastru briliant este un colorant albastru care poate provoca alergii la persoanele cu astm moderat.

E 150a – Caramel simplu este cel mai utilizat colorant artificial şi poate provoca hiperactivitate şi probleme gastrointestinale. Consumul lui nu este recomandat copiilor hiperactivi.

E 150c - Caramel amoniacal este un colorant maroniu obţinut prin arderea zahărului în prezenţa amoniacului. Este susceptibil de declanşarea unor alergii. De asemenea, distruge Vitamina B6 din organism.

E 150d – Caramel cu sulfit de amoniu poate provoca probleme intestinale după ingestia unor cantităţi mari.

E 200 – Acid sorbic este un conservant obţinut dintr-un gaz iritant, toxic, incolor denumit keten. Poate produce reacţii alergice la nivelul pielii şi tulburări respiratorii.

E 202 – Sorbat de potasiu, conservant. Este un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic şi mutagen pentru celulele sângelui uman.

E 211 – Benzoat de sodiu este un conservant cu acţiune antibacteriană şi antifungică în mediul acid. Asupra acestuia planează suspiciuni cu privire la generarea unor alergii. Benzoatul de sodiu în reacţie cu acidul ascorbic, generează benzen, substanţă toxică cancerigenă. În câteva sosuri, cei doi aditivi se regăsesc împreună!

E 223 - Metabisulfit de sodiu, conservant, poate provoca reacţii alergice la persoanele sensibile la sulfiţi, incluzând reacţii respiratorii la astmatici, şoc anafilactic sau altfel de reacţii alergice la persoanele sensibile. Doza zilnică acceptabilă este de până la 0.7 mg per kg de masă corporală.

E 270 – Acidul lactic este folosit ca stabilizator şi conservant. Poate produce reacţii alergice ca mâncărimi, inflamarea limbii şi a mucoaselor, respiraţie greoaie, secreţii nazale, favorizează subţierea smalţului dentar şi apariţia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producând diverse afecţiuni digestive. Alimentele ce conţin E 270 nu trebuie consumate de copiii mici pentru că ei nu deţin echipamentul enzimatic necesar metabolizării acestuia.

E 300 – Acidul ascorbic este un agent antioxidant obţinut din glucoză şi care, în cantităţi mari, poate produce diaree, atacă smalţul dinţilor şi duce la formarea calculilor la rinichi.

E 320 – Butilhidroxianisol (BHA) este un aditiv alimentar folosit ca antioxidant. Poate provoca alergii şi stări de somnolenţă. Poate induce sindromul de hiperactivitate (ADHD), este carcinogen şi cu efecte estrogenice.

E 321 – Butilhidroxitoluen (BHT) este un aditiv alimentar folosit ca antioxidant. Poate provoca alergii şi stări de somnolenţă. Poate induce sindromul de hiperactivitate (ADHD), este carcinogen şi cu efecte estrogenice.

E 330 – Acid citric este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparţine clasei de acizi carboxidici şi este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale şi poate ataca smalţul dinţilor. Nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.

E 385 – EDTA este un aditiv folosit pentru menţinerea culorii. Studiile arată că acest aditiv alimentar poate induce modificări metabolice, dezechilibre privind mineralele, inhibă enzimele, generează tulburări gastrointestinale şi crampe musculare, poate da reacţii alergice. Este interzisă folosirea acestuia în alimentele destinate copiilor.

E 412 – Guma de guar este un agent de îngroşare. Poate provoca alergii.

E 415 – Guma de xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulenţă, diaree, crampe abdominale şi scăderea glicemiei.

E 509 – Clorura de calciu se obţine din calcar, prin reacţie cu acidul clorhidric, sau ca produs secundar la obţinerea sodei. Cea mai largă utilizare, în ultimii şi viitorii ani, a clorurii de calciu vizează prevenirea formării gheţii şi îndepărtarea acesteia de pe şosele. Acumularea (clorurii) de calciu în organism (hipercalcemie) determină o serie de reacţii, printre care: gust calcaros în gură, dureri de stomac, bufeuri, greaţă şi vărsături, lipsa apetitului, sete extremă, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi, comă.

E 621 – Monoglutamatul de sodiu poate produce dureri de cap, slăbiciune.

E 627 – Guanilat disodic sau guanilat de sodiu este un corector de gust, care nu este sigur pentru copii; trebuie evitat de către persoanele cu astm şi gută.

E 631 – Inozinat disodic este un corector de gust obţinut din carne sau peşte, poate declanşa reacţii alergice.

E 950 – Acesulfam de potasiu este un îndulcitor sintetic care are o putere de îndulcire de 200 de ori mai mare decât zahărul, lipsit de calorii şi asupra căruia există suspiciuni privind declanşarea unor afecţiuni identice cu ale aspartamului.

E 954 – Zaharina/zaharinat de sodiu este un îndulcitor artificial care este de 300-500 de ori mai dulce decât zahărul. E954 este folosit foarte des în combinaţie cu alţi îndulcitori pentru a ascunde defectele acestora (gust, stabilitate etc.). Se foloseşte foarte des în combinaţie cu ciclamatul şi cu aspartamul în produsele “light”.

E 955 - Sucraloza este un edulcorant chimic de sinteză, care are o putere de îndulcire de 600 de ori mai mare decât zahărul, de două ori mai mare decât zaharina şi de patru ori mai mare decât cea a aspartamului. În compoziţia sucralozei există o substanţă numită clorină, care se regăseşte şi în compoziţia pesticidelor de tip DDT, a dezinfectanţilor şi a unor tipuri de plastic. Având în vedere acest lucru, cercetătorii îşi pun mari semne de întrebare legate de siguranţa acestui aditiv. Moleculele de clorină scad fertilitatea şi au efecte neurotoxice.  Sucraloza afectează timusul, organul care este responsabil cu sistemul imunitar. Consumul ridicat de sucraloză duce la atacuri de panică, stări de agitaţie, dureri musculare. Poate declanşa o serie de afecţiuni medicale, cum ar fi: boala Alzheimer, boala Parkinson, boala Basedow-Graves, epilepsie, scleroză multiplă, diabet şi depresie.