Cum explică rectorul UBB înfiinţarea unui institut care există deja sub patronajul Academiei Române

0
Publicat:
Ultima actualizare:

România are două institute de speologie care poartă numele marelui savant Emil Racoviţă. Unul care funcţionează de 100 de ani, aflat astăzi sub patronajul Academiei Române, altul care s-a înfiinţat anul acesta la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj.

Institutul de Speologie "Emil Racoviţă", al Academiei Române a sărbătorit centenarul în acest an. Tot anul acesta Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj a hotărât înfiinţarea unui institutului de speologie care să poarte numele lui Emil Racoviţă. Angajaţii institutului care aparţine Academiei Române au considerat neetic acest demers, pentru că ei sunt de părere că institutul din care fac parte este cel care a fost înfiinţat, în urmă cu 100 de ani, chiar la UBB, de reputatul om de ştiinţă.

Adevărul a prezentat, cu câteva zile în urmă într-un articol, temerile şi supărarea angajaţilor Institutului de Speologie "Emil Racoviţă", expuse de cercetătoare Oana Moldovan (aici). Dintr-o sincopă de comunicare, UBB nu a transmis un punct de vedere. Astăzi, rectorul Daniel David a răspuns celor patru întrebări transmise de reporterul „Adevarul”.

- Cum vedeţi existenţa celor două institute, cu acelaşi nume şi acelaşi obiectiv?
- Aşa cum numele „Babeş” se regăseşte la multe instituţii de învăţământ superior şi de cercetare din ţară (ca să nu mai socotim din preuniversitar), tot aşa poate să se întâmple (şi merită să se întâmple!) cu numele „Racoviţă”. Numele „Racoviţă” trebuie valorizat cu atât mai mult în universitatea: (1) unde savantul Racoviţă a fost profesor şi rector (el a venit în ţară pentru universitate!) şi (2) unde a înfiinţat în 1920 primul Institut de speologie din lume, care, tot în universitate, i-a purtat între 1948-1956 numele. Aşadar, aceasta este tradiţia pe care noi o continuăm azi. Şi o spun răspicat: UBB, ca succesorul legal al universităţii româneşti înfiinţată în 1919, şi-a reînfiinţat şi dezvoltat – şi o va face în continuare – institutele de cercetare care i-au fost anulate în perioada comunistă, nu doar ca o restituţie de onoare, ci cu rol academic competitiv, sigur, într-o formă care corespunde lumii moderne în care trăim. Fără a intra în detalii, cu referire la acest institut al universităţii clujene nu avem niciun act formal de desfiinţare, dar, cu siguranţă, după 1956 nu a mai fost activ. Şi, ca să fim mai precişi, obiectivele institutului UBB şi cele ale institutului Academiei nu sunt chiar identice. Institutul UBB se ocupă de studiul vieţii în condiţii extreme, un obiectiv mult mai general decât speologia. Dar, şi dacă ar fi avut exact acelaşi obiectiv, în lumea modernă acest lucru este absolut normal. Ar fi anormal să gândim altfel! Nu mai trăim în perioada comunistă, când partidul era proprietarul domeniilor ştiinţifice şi ne spunea câte institute putem avea, unde, pe ce teme şi cine poate studia anumite domenii. Avem azi în ţară zeci de institute de fizică, de chimie etc. UBB nu îşi poate permite să nu aibă un institut într-un anumit domeniu cheie, pentru că altă instituţie de cercetare sau universitară din ţară sau din afară are deja un astfel de Institut.

-  Ce se va întâmpla cu patrimoniul "Emil Racoviţă", arhiva de studii şi documente? Le revendicaţi de la vechiul institut?
-  Ca să fie clar, deşi savantul Racoviţă a înfiinţat Institutul de speologie în universitatea din Cluj (nu doar în Cluj!) şi a funcţionat aici activ între 1920-1956, noi nu urmărim exclusivităţi legale sau academice. Moştenirea savantului este una vastă, iar valorizarea acesteia în diverse zone este o bucurie pentru noi! Spre exemplu, faptul că în 1956 s-a înfiinţat la Bucureşti Institutul de Speologie al Republicii Populare Române (care va evolua în timp şi va ajunge astăzi Institutul Academiei Române) arată anvergura ştiinţifică a savantului, care nu a putut să fie ignorată de comunişti şi care este apreciată astăzi just şi corect de Academia Română. Dar ştim şi că noi suntem îndrituiţi (şi chiar obligaţi) să-l valorizăm acasă la el, în universitate, unde, aşa cum am spus, savantul Racoviţă a fost profesor şi rector şi unde acesta a înfiinţat primul Institut de speologie din lume, care i-a purtat din 1948 numele; a gândi altfel pentru noi este absurd în lumea postcomunistă! Noi avem o relaţie excelentă cu Academia Română şi am construit în UBB un Institut pentru a onora trecutul, dar cu privirea spre viitor, în discuţii cu conducerea Academiei. Ce există la Academie este la Academie şi noi respectăm tradiţia şi realizările de acolo. Noi avem propriile moşteniri. Ele, aşa cum de altfel este şi acum, trebuie însă să rămână deschise pentru analize şi cercetări reciproce şi chiar pentru alţii interesaţi, din afara celor două instituţii.

- Vechiul institut va funcţiona şi în viitor în spaţiul UBB?
-  Nu este vorba despre vechiul Institut, ci despre Institutul Academiei Române. Acest Institut al Academiei funcţionează în sediul UBB, pe baza unui protocol pe care îl reînnoim anual. Şi anul acesta a fost reînnoit pentru încă un an. Pe baza bunei colaborări cu Academia Română şi cu filiala Cluj a acesteia, vom susţine Academia cât vor avea nevoie, sigur, cu adaptări agreate în comun şi în funcţie de nevoile noastre. Institutul Academiei şi al UBB funcţionează bine în acelaşi sediu şi mă aştept la colaborări bune între ele.

- Intenţionaţi să preluaţi vechiul institut, cu tot cu angajaţi, care a funcţionat până acum sub tutela Academiei?
- Nu, nu avem în plan asta şi nici nu este în puterea noastră. Dar dacă Academia Română va dori acest lucru, putem discuta. Eu m-aş bucura mai mult să avem colaborări strânse, prin granturi comune, proiecte comune, publicaţii comune etc. Poate chiar duble afilieri comune, dacă se va dori (dar eu cred doar în colaborări pe bază voluntară, nu impusă, în logica "win-win"). În ştiinţa modernă nimeni nu este proprietarul unui domeniu ştiinţific, iar competiţia pe bază de colaborare, nu egoistă, este cea care aduce plus valoare ştiinţifică.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Miza unui scandal ca la gura peşterii: cine îşi asumă „moştenirea“ Institutului de Speologie Emil Racoviţă

SERIAL Boieri mari, Episodul 14: Emil Racoviţă, primul bărbat care a făcut lumină în peşteră

Reşiţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite