Cum şi-au împlinit doi tineri visul: casa de vacanţă ideală, cumpărată cu 4.000 de euro

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un cuplu de tineri căsătoriţi din Timişoara e în curs de a-şi îndeplini un vis care-i „bântuie“ pe cei doi soţi de mai mulţi ani: o căsuţă idilică la ţară care să-i scape din când în când de sufocanta viaţă la oraş. Au achiziţionat o construcţie de la 1850, pe care o recondiţionează acum singuri cu materiale folosite în urmă cu 150 de ani.

Nicoleta (36 de ani) şi Radu Trifan (34 ani) sunt doi tineri din Timişoara, părinţi ai unei fetiţe, Tereza (3 ani ) şi a unui băieţel, Tudor (1 an). Cei doi tineri au fost crescuţi la oraş, dar au tânjit ani în ultimii ani după un trai idilic la ţară. A fost motivul pentru care, de mai multă vreme, au început să caute o casă de vacanţă, undeva, într-un sat, cât mai aproape de natură. „Noi nu avem părinţi sau bunici la ţară. Aşa că singura variantă să ne apropiem de natura ar fi fost să ieşim prin parcurile din Timişoara, dar cu siguranţă că, acolo, copiii noştri n-ar fi văzut cum creşte o roşie“, povesteşte Nicoleta.

De la acest gând au pornit cu căutările, care n-au durat foarte mult. Au găsit pe site-urile de imobiliare o casă, la graniţa judeţelor Timiş şi Caraş-Severin, în satul cărăşean Valeapai. „Ne tot uitam după căsuţe de vacanţă. Şi, la un moment dat, am găsit una care părea foarte ieftină. Ireal de ieftină. Doar 4.000 de euro! Casa a fost surprinzătoare. Nu am văzut-o pe interior la prima vizită, fiindcă proprietarul nu avea cheia atunci, dar de afară arăta foarte bine. Ne-a părut destul de mare şi se ţinea destul de bine. Ne-a plăcut locul, ne-a plăcut tot. Am zis să încercăm. Totuşi, la 4.000 de euro, credeam că pică pe noi. Ne-am mai dus o tură peste o saptămână, când a venit proprietarul cu cheia şi ne-a plăcut şi cum arăta interiorul. Ne-am interesat şi noi înainte, să ştim la ce ar trebui să ne uităm. Nu era crăpată, nu cădea nimic din ea. Şi până la urmă ne-am decis şi am luat-o. A fost o dragoste la prima vedere. E la margine de sat, aşezată pe un deal. E exact cum ar trebui să fie o casă de vacanţă“, explică Nicoleta Trifan.

Căsuţa cu pagină pe Facebook

Astfel, din luna mai 2016, a apărut Casa Trifan, cu proprietari tineri, entuziaşti şi cu planuri mari de viitor, care i-au făcut chiar şi o pagină de Faceebok construcţiei pe care vor s-o pună pe picioare şi s-o folosească în vacanţe. „Căsuţa Trifan din Valeapai este un proiect de suflet care a început în 25 mai 2016. Noi patru - Tudor, Tereza, Nicoleta si Radu - am decis să readucem la viaţă o căsuţă veche de peste 160 ani (construită în 1850), tipică pentru zona Banatului de munte, încercând să păstrăm cât mai mult din farmecul ei şi folosind metode tradiţionale. Vrem ca prin acest proiect să arătăm că se poate aduce confortul vieţii moderne, păstrând nealterate esenţa şi spiritul caselor vechi. Credem că arhitectura tradiţională a Banatului are foarte mult de oferit şi ne dorim să contribuim la salvarea şi punerea ei în valoare“, este descrierea pe scurt pentru cei care vizitează casa lor pe reţeaua socială. Soţii Trifan au anunţat că vor posta constant pe pagina de Facebook fotografii şi explicaţii privitoare la diferitele etapele de dezvoltare ale căsuţei lor din munţi.

Primii paşi pe care familia Trifan i-au făcut au fost să afle în ce an e construită casa, pentru că nici ultimul proprietar şi nici vecinii nu ştiau să le spună exact. „Ne-am dus la documentare la muzeul satului, unde am găsit case aproape identice cu a noastră. Până la urmă am aflat de la primărie că e din 1850. Când s-a dus Radu să plătească impozitul pe clădire, a aflat că are de dat 5 lei. L-am plătit şi cu reducere, pentru că am achitat acum, la început de an“, a adăugat Nicoleta Trifan.

„O s-o refacem noi, fără meseriaşi“

Tinerii timişoreni au început deja demersurile pentru a readuce la gloria de altădată casa din capătul satului Valeapai. Chiar dacă niciunul nu are tangenţe cu domeniul construcţiilor, cei doi sunt hotărâţi să facă singuri toate lucrările.

„Casa n-a mai fost locuită de vreo 20 de ani. Ajunsese cam în circuitul naturii. Adică era bine închisă, dar umblau tot felul de gândaci, insecte şi şoareci prin ea. Prima dată am făcut o dezinsecţie completă, dar clasică, cu var. Şi am început să decopertăm, pentru că erau unele zone care trebuiau refăcute. Despre horn am înţeles că luase foc la un moment dat şi nu se mai putea folosi. Ne-am apucat şi, ca nişte cardiologi, am desfăcut şi decupat ce nu mai era bun. Curioşi, am numărat chiar şi straturile de vopsea, care sunt vreo cinci-şase“, dezvăluie proprietara prima lor operaţiune reabilitare a construcţiei.

Pentru localnicii din Valeapai, tinerii veniţi de la oraş sunt un fenomen. În primul rând, îi apreciază că au decis să cumpere casa într-un sat unde media de vârsta e destul de ridicată, dar mai ales pentru modul în care au ales să refacă locuinţa. „Toată lumea din sat ne ştie deja şi vorbeşte. Mai ales, fiindcă nu vrem s-o demolăm, nu vrem să-i punem termopane, nu vrem să-i punem rigips. Mai vin vecini şi ne spun: «Dar, ştiţi, puneţi un pic de rigips că-i mai fain, se îndreaptă peretele mai frumos». Nu! Nu vrem să facem asta. Ne apucăm noi, pe cont propriu. La vară vom avea ce să facem. Deja ne documentăm de unde putem lua lut şi nisip. Am avut nişte tentative cu nişte meseriaşi, dar au eşuat. Majoritate lucreză cu materiale noi, moderne, iar noi nu vrem aşa. Ne-am documentat cum se reface o casă de lemn, cum se pun grinzile, cum se pune  lutul şi asta vrem să facem la vară“, afirmă Nicoleta Trifan.

Nicoleta şi Radu caută acum vecini de nădejde. O altă casă, din apropierea locuinţei lor, este scoasă la vânzare. Preţul e aproape la fel de mic, doar 5.000 de euro. Cei doi  tineri speră să mai existe şi alţi orăşeni care să-şi dorească să guste viaţa la ţară, cât mai simplă şi cât mai aproape de natură.

Conacul maiestuos părăsit la Valeapai

Pe de altă parte, în satul Valeapai există multe alte case care, deşi au proprietari, sunt nelocuite. Cel mai impunător imobil din această categorie este Conacul Atanasievici care, din păcate, se află într-o avansată stare de degradare. Conform documetariştilor de la monumenteuitate.org, casa a fost construită la începutul secolului al XIX-lea, atunci când terenurile din Valeapai au fost oferite fraţilor Marcel şi Emil Atanasievici, membri ai unei familii nobiliare sârbeşti, ca urmare a serviciilor aduse de aceştia Coroanei Imperiale. În 1840, fraţii Atanasievici au început construcţia unui ansamblu, care a conţinut palatul, cladiri anexe, o gheţărie şi o moară, la ridicarea căruia au folosit atât meşteri sârbi, cât şi colonişti italieni.

image

„În a doua jumătate a secolului XIX moşia din Valeapai a fost moştenită de o nepoată a fraţilor Atanasievici, fiica Ioanei Atanasievici şi a contelui Baich de Vărădia. Soţul acesteia, baronul Tallian Béla, a arendat moşia nobilului Ambrozy Béla, care a ipotecat terenul. Astfel, după Primul Război Mondial, proprietatea a fost cumpărata de familia Riesz. În perioada interbelică, ansamblul din Valeapai a aparţinut lui Petru Riesz, care a fost desproprietărit în perioada de naţionalizare de după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. În perioada comunistă, conacul a fost utilizat iniţial drept Casă de Naşteri, apoi ca sediu CAP şi loc de cazare a muncitorilor sezonieri. După 1989, castelul a fost abandonat“, arată arhitecta Anca-Raluca Majaru, pe monumeteuitate.org.

Reşiţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite