DOCUMENT Planul Guvernului României pentru eliminarea a 2.000 de urşi bruni din pădurile ţării. Ce prevede capitolul „Vânătoarea ca măsură de management“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ministerul Mediului a elaborat şi a pus în dezbatere publică, din 17 aprilie, "Planul de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România”. Activiştii de mediu susţin că proiectul vizează, în realitate, uciderea prin împuşcare a urşilor pentru trofee.

Reprezentanţii Agent Green, una dintre cele mai active organizaţii de mediu din România, le cer românilor să semneze o petiţie împotriva “Planului de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România”, deoarece prin acesta ar urma să se legalizeze vânătoare la urs pentru trofee.

“Nu există argumente ştiinţifice riguroase pentru care să permiteţi uciderea prin împuşcare a sute de mii de animale în fiecare an şi vă bazaţi decizia doar pe spusele şefilor fondurilor de vânătoare, adică tocmai a acelora care vânează sau fac bani din această afacere de vânătoare de trofee. Nici până acum nu s-a operaţionalizat acel promis SUAS (Serviciul de Urgenţă pentru Animale Sălbatice) care să permită intervenţii profesioniste doar atunci când un animal suferă sau când acesta pune în pericol oamenii şi bunurile lor”, se arată în petiţia iniţiată de către ecologiştii de la Agent Green.

În acest moment, vânătoarea de urs în România este permisă doar cu derogare specială, pentru exemplarele extrem de violente. La capitolul măsuri, subcapitolul „Vânătoarea ca măsură de management a speciei urs brun în România“, documentul prevede, printre altele, „menţinerea unei populaţii de urs brun optime din punct de vedere ecologic, economic şi social, prin extragerea surplusului populaţional (diferenţa dintre efectivul reale estimat şi efectivul optim), din zonele cu densităţi ridicate, prin acţiuni specifice de vânătoare reglementată, pentru realizarea echilibrului în natură şi în vederea păstrării stării actuale de conservare favorabilă a populaţiei de urs brun din România“.

România ar avea cu 2.000 de urşi mai mult decât permite habitatul

Planul de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs din România este un document care revizuieşte Planul de acţiune care a stat la baza măsurilor adoptate începând cu anul 2006 până în prezent şi stabileşte acţiunile prioritare pentru conservarea şi managementul populaţiei de urs la nivel naţional.

Reprezentanţii ministerului susţin că Planul de acţiune va fi un document flexibil care să fie revizuit periodic şi adaptat în aşa fel încât să asigure atingerea scopului pentru care a fost elaborat.

Conform documentului, la data aderării României la UE, în urma evaluărilor din perioada respectivă, populaţia de urs era estimată la circa 6.000 de exemplare, iar după estimările din 2016 ar fi ajuns între 6.050 - 6.640, din totalul de aproximativ 18.000 de urşi aflaţi în Europa.

Plan de Acţiune Urs Martie 2018_MINISTERUL MEDIULUI


După estimările oficiale, cea mai mare densitate se înregistrează în zona central şi nord-estică a Carpaţilor, în judeţele Covasna, Braşov, Harghita, Bistriţa, Buzău, Mureş şi Neamţ. La nivel local, cea mai mare densitate de urşi a fost înregistrată în zona Braşov-Valea Prahovei, în masivele Bucegi, Postăvaru, Piatra Mare şi Munţii Baiului, unde densitatea de urşi este cuprinsă între 50-60 exemplare/10.000 ha de habitat.

“În contextul alterării continue a habitatului natural datorită presiunilor antropice, aceştia tind să utilizeze habitatele de calitate superioară ca resursă trofică din apropierea aşezărilor umane, ceea ce conduce la amplificarea conflictului om-urs. Principiile de bază ale planului de acţiune, pornind de la considerentele că mărimea optimă a populaţiei de urs brun, din punct de vedere ecologic, social şi economic, este de aproximativ 4.000 de exemplare, iar habitatele specifice ocupă o suprafaţă de aproximativ 69.000 km pătraţi la nivel naţional, sunt următoarele: Menţinerea unei populaţii viabile de urs brun într-un mod durabil, care să îndeplinească rolul ecologic în toate ecosistemele care oferă condiţii adecvate pentru existenţa speciei; Menţinerea unei structuri normale din punct de vedere ecologic a populaţiei de urs brun;  Monitorizarea dinamicii populaţiei de urs brun în vederea stabilirii măsurilor de management ce se impun”, se arată în Planul de acţiune, prezentat de Ministerul Mediului.

Oficialii guvernamentali motivează deschiderea vânătorii la urs ca fiind legată de trendul populaţiei care este în creştere, de nivelul pagubelor şi conflictelor în creştere, iar acceptanţa speciei în comunităţile rurale şi în unele zone turistice de interes naţional este în scădere.

“În acest context se INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN SILVICULTURĂ “Marin Drăcea” impune ca vânătoarea să fie un instrument de management, care să menţină mărimea populaţiei de urs brun la un efectiv optim, acceptat de specialişti în domeniul cinegetic şi de comunităţile rurale şi urbane. Datorită procesului continuu de restrângere a habitatului natural al speciei urs brun în România, există la nivel naţional zone cu densităţi ridicate de urşi, care reprezintă un risc ridicat de pierderi, atât pentru oameni cât şi pentru specie (indivizi din populaţia de urs). Punctual, în unele zone, fenomenul de suprapopulare a terenurilor cu urşi, alături de degradarea habitatului natural, cât şi o posibilă restructurare a populaţiei în unele zone punctuale, constituie cauza principală a modificării comportamentului social specific şi pierderea fricii faţă de om al ursului, cu implicaţii directe asupra nivelului prejudiciilor şi atacurilor unor exemplare cu comportament deviat asupra omului”, se arată în documentul suspus dezbaterii publice. Aplicarea acestei măsuri se va realiza anual în cadrul sezoanelor de vânătoare stabilite prin legislaţia în vigoare.

Ecologiştii spun că nu se cunoaşte numărul urşilor din România

Activiştii de mediu susţin că recensămintele oficiale ale ursului brun şi a celorlalte specii susţin efective umflate. În realitate nu s-ar cunoaşte nici numărul adevărat al urşilor din România şi nici al celorlalte specii, iar în prezent nu există o metodă de recensământ acceptată de comunitatea ştiinţifică.

“Cea mai mare problema pe care trebuie să o rezolvaţi este de fapt pierderea sistematică a habitatelor naturale prin exploatări forestiere haotice şi dezvoltarea necontrolată a infrastructurii. În ultimii 20 de ani exploatarea pădurilor a scăpat de sub control. Pădurile bâtrâne aproape au dispărut. 71% din pădurile României sunt mai tinere de 80 de ani. Se exploatează chiar şi pădurile din parcurile naţionale, deşi aceste păduri înseamnă doar 1% din suprafaţa ţării. Iar în ultimii 13 ani s-a pierdut majoritatea pădurilor virgine şi cvasivirgine. Mai mult, cele mai multe lucrări silvice se realizează fără să se ţină cont de amplasarea bârloagelor şi de afectarea perioadelor de reproducere şi a locurilor de hrănire ale animalelor sălbatice. Construcţia haotică de drumuri forestiere şi de infrastructură liniară nouă (drumuri pavate, linii electrice etc) nu ţine cont de necesitatea creşterii permeabilităţii pentru animalele sălbatice (adică ca acestea să poată traversa în siguranţă şi fără stress de pe o parte pe alta a unei autostrăzi de exemplu)”, mai arată activiştii de mediu, care consideră că pagubele şi conflictele dintre om şi urs, lup sau râs, precum şi a celor dintre posesorii de animale domestice şi urs sunt în mod exagerat mediatizate şi speculate de industria trofeelor.

Agent Green avertizează că în cazul speciilor de urs brun, lup, râs şi pisică sălbatică este oricum ilegal să se atribuie cote de recoltare, acestea fiind specii strict protejate prin legislaţia europeană. Uciderea prin împuşcare se poate aproba, prin derogare de la lege, doar în cazul unor indivizi bine identificaţi care, în mod repetat, sistematic, au afectat (dovedit şi nu fabricat) viaţa membrilor comunităţilor locale (aşezări omeneşti stabile şi animale domestice).

Reşiţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite