Marea emigrare a bănăţenilor în America la începutul secolului XX. Cei mai mulţi dintre cei plecaţi erau de origine germană

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Printre cei 22 de milioane de imigranţi care au ajuns în America, între 1892 şi 1924, se numără şi foarte mulţi bănăţeni. Zeci de mii de persoane au părăsit Banatul pentru o viaţă mai bună şi salarii mai mari pe continetul american.

Cei mai mulţi dintre cei care plecau în Lumea Nouă erau etnici germani. Conform istoricului german, Henrich Lay, născut la Lugoj, o mare parte au plecat cu vasele “Carpathia” „Brandenburg”, „Mainz”, „Kronprinz Wilhelm” şi „Ultonia”, din porturile Bremen, Hamburg (Germania), Rotterdam (Olanda), Anvers (Belgia) sau Fiume (Rijeka) din Croaţia de azi, ori Trieste din Italia.

Lugoscher Zeitung descria la 1906 o migraţie care avea deja caracter de masă. Într-un scrurt interval de timp, din ianuarie până în martie, la Lugoj(n.r.- capitala comitatului Severin) s-au eliberat 152 de paşapoarte spre America, majoritatea pe numele unor bărbaţi care erau şi capi de familie. În 1911, 464 de lugojeni de toate naţionalităţile cereau paşapoarte spre America, iar un an mai târziu, în 1912, numărul acestora creştea la 548. Iar astea se întâmplau într-un oraş cu circa 20.000 de locuitori! Până în 1914, la izbucnirea Primului Război Mondial, Comitatul Caraş-Severin cu capitala la Lugoj pierduse deja 15.955 de locuitori, plecaţi spre Lumea Nouă. Cei mai mulţi locuitori, de toate etniile, părăseau Bocşa, Moldova Noua şi capitala comitatului, Lugojul. În acel an, 478 de lugojeni au cerut paşaport spre America”, arată jurnalistul lugojean Cristian Ghinea.

Conform scriitorului timişoreean Dusan Baiski, care citează din cercetătorul Dave Dreyer, plecările masive s-au inregistrat în mediile rurale.

“ Până la cel de-al doilea război modial, din 233 de localităţi din Banatul românesc au emigrat în SUA şi Canada 42.980 de persoane. Topul localităţilor bănăţene care au dat cei mai mulţi emigranţi arată astafel Hatzfeld(jimbolia) -1 858, Temeswar(Timişoara) - 1592, Sacckelhausen(Săcălaz) - 1228, Perjamosch(Periam) - 875 Bogarosch(Bulgăruş) - 861, Gross Jetscha(Iecea Mare) - 859, Billed(Biled) - 828, Jahrmarkt(Giarmata) - 818, Gertianosch(Cărpiniş) - 700, Glogowatz (Vladimirescu)- 686. Anii cu cele mai multe plecări ale bănăţenilor au fost 1907 -8.619, 1906, 6.703, 1905 -5.033”, arată Baiski.

Bănăţenii s-au îndreptat spre zonele industriale precum New York sau Philadelphia, aflate mereu în căutare de forţă de muncă. De altfel, acesta era şi motivul pentru care îşi părăsiseră ţara.

Istoricul Lay consideră că schimbările profunde din agricultură, industrializarea exploatărilor agricole, prin introducerea unor maşini precum cositoare, secerătoare, batoze etc. au ruinat mulţi ţărani individuali, care nu-şi mai găseau locul în mica industrie locală şi i-a făcut să-şi caute norocul pe alte meleaguri.

Un motiv foarte important a fost şi apariţia Dualismului şi introducerea maghiarizării, când s-au pierdut unele privilegii, ceea ce a stârnit pe alocuri revolte reprimate sângeros, precum cea de la Mehadica, sau emigrare în masă.

Reşiţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite