Salvamont cu un singur om, o targă ruptă şi un ATV, cu care nu se poate circula. „Accidentele nu sunt cu programare, aşa că intervin la orice oră, în orice condiţii“

Echipa de salvare de la Herculane: Cristian Cristea(voluntar), Doru Cosei(voluntar) şi Bruno Adamcsek

Moartea unui tânăr, pe un traseu montan de la Băile Herculane, scoate la iveală şi lipsurile cu care se confruntă serviciul Salvamont

Duminica trecută, un băiat, de 19 ani, din Lugoj, a alunecat şi a căzut într-o vale din Cheile Bedinei (Caraş-Severin). Ca să ajungă la el, salvamontiştii s-au luptat, ca de fiecare dată, cu nesimţirea turiştilor, care blochează Valea Cernei, cu maşinile parcate aiurea, dar şi cu lipsa de personal şi de echipament.

Bruno Adamcsek, şeful serviciului Salvamont din Băile Herculane, care de altfel este şi singurul angajat al acestui serviciu ne-a povestit cât de greu îşi poate face datoria şi câte probleme are în salvarea oamenilor de pe munţi. Bruno participă la operaţiuni de salvare din 1985, iar de 10 ani este angajat cu carte de muncă să facă această treabă. Se ocupă de Valea Cernei, zona judeţului Caraş-Severin, până la graniţa cu judeţul Mehedinţi, unde intră şi staţiunea Băile Herculane, cea care le-a dat cel mai multe bătăi de cap salvamontiştilor în această vară.

“Sunt singurul angajat de la Salvamont Herculane. Mai am doi colegi voluntari, Doru Cosei şi Cristian Cristea, care mă ajută. Lipsa personalului şi a echipamentului e cea care ne dă cele mai mari bătăi de cap. Avem o targă, care s-a rupt, în urmă cu mai mulţi ani şi nu ne-ajută nimeni să o schimbăm. În urmă cu câteva săptămâni, am fost la o intervenţie, un turist muşcat de câini, pe care am fost nevoiţi să-l cărăm în spate, că targa nu ne-a ajutat”, povesteşte salvatorul.

Acesta spune că, pe lângă lipsa echipamentelor necesare, se mai confruntă şi cu nesimţirea unora dintre turişti. La ultima intervenţie, a stat minute bune blocat în trafic, în loc să ajungă să îl recupereze pe tânărul căzut pe munte. “Se blochează, în mai multe zone şoseaua, pe Valea Cernei, pentru că sunt mulţi turişti care parchează pe unde apucă. Duminică, unul mi-a lovit maşina. A văzut că a trecut ambulanţa şi s-a băgat, nu s-a mai uitat că veneam şi noi. Mi-a plătit omul din buzunar paguba, dar timpul pierdut, stresul acumulat, toate astea, puteau fi evitate”, spune salvamontistul.

Bruno Adamcsek povesteşte că ATV-ul, pe care serviciul îl are în dotare, nu poate fi pus în circulaţie, pentru că nu are documente şi taxele plătite la zi, însă spune că cea mai mare lipsă este cea resursei umane. “Ce să zic!? Eu sunt singur şi sunt plătit opt ore, dar accidentele pe munte nu sunt cu programare, aşa că intervin la orice oră din zi şi din noapte, în orice condiţii. Colegii mei, care sunt volunari, mă ajută, dar ei sunt voluntari, au şi ei viaţa lor, au serviciu, nu pot fi la dispoziţie mereu. De câţiva ani, nici nu am mai plecat în concediu, că nu am cum. Evit zonele în care nu am semnal că dacă mă sună cineva nu are cum să mă găsească. Ne-ar prinde bine două telefoane prin satelit, le-am cerut însă nu le-am primit.”, spune Bruno. 

Acesta povesteşte că sunt intervenţii unde e necesar să acţioneze o echipă întreagă, formată din 6 persoane, pe care el nu are de unde să le ia. “E greu şi să găseşti voluntari. Pentru că un stagiu de pregătire durează trei ani, în care ei învaţă tot ce trebuie să ştie ca să intervină în siguranţă la misiuni de salvare. Au de dat două teste şi abia după ce trec testele pot face voluntariat. Sunt mulţi cu care te chinui aproape trei ani şi renunţă. Şi nu ai ce să le faci. Ai pierdut timpul degeaba!”, spune salvamontistul.

Acesta ne-a spus că şi turişti le fac viaţa grea. “Unii dintre ei sunt chiar cocalari. Vin pe munte ca în mijlocul oraşului. Nu-mi vine să cred când îi văd în şlapi, prinşi între degete, iar pe fete în papuci din ăia roz, de plajă, cu găurele. Nu spune nimeni să mergi, vara, în bocanci, dar o încălţăminte adecvată pentru munte este necesară, atunci când pleci în astfel de drumeţii. Şi băiatul de duminică, a fost încălţat în tenişi. A alunecat, s-a dat cu capul de o piatră şi a murit”, spune Bruno, care speră să prindă şi zilele în care lipsa echipamentului şi a educaţiei elementare a turiştilor, nu o să-i mai pună viaţă în pericol.