Bacul care leagă Satu Mare de Maramureş
0
În zona Pomi-Seini funcţionează ultimul bac din Satu Mare. Traversarea Someşului în Maramureş reduce distanţa cu 80 kilometri. Podul plutitor aparţine familiei Coţ, care percepe pentru traversarea unei persoane o taxă de un leu, iar pentru o maşină 6 lei.
Singurul bac din judeţul Satu Mare funcţionează de peste 100 de ani în localitatea Pomi şi leagă judeţul de Maramureş. Zilnic, zeci de persoane trec râul cu bacul şi reduc astfel distanţa între cele două judeţe cu 80 de kilometri. Cei care preferă şoseaua trebuie să meargă din Pomi până în Satu Mare şi de aici la Seini.
„Treci Someşul cât fumezi o ţigară”
Timpul estimat pentru traversarea râului este de 5-6 minute. „Îl treci cât fumezi o ţigară. Sunt aproximativ 80 de metri distanţă între cele două maluri”, a declarat viceprimarul comunei Pomi, Şimon Gavril. Puiu Guia trece Someşul cu bac-ul de când avea cinci ani. „Folosesc această rută de 45 de ani. Aveam cinci ani la prima traversare. Nu mai fac un ocol prin Satu Mare să ajung în Baia Mare. În câteva minute sunt în Seini, iar de acolo mai am 26 de kilometri până acasă”, spune bărbatul.
Podul plutitor aparţine familiei Coţ, care l-a construit în anul 1985. Toată familia, soţii şi cei cinci copii, lucrează la bac. „Eu şi soţia muncim zilnic, iar copii vin după serviciu. Podul cântăreşte aproximativ 16 tone şi e făcut din fier. Este lung de 15 metri şi lat de aproximativ 6. În 1985 am cumpărat 14 tone de fier pentru a-l construi. Numai podelele sunt din lemn. Încap câte şase maşini mici puse cap în cap”, povesteşte Ioan Coţ, administratorul podului.
Punct de atracţie turistică
Bacul este şi un punct de atracţie pentru turiştii care se rătăcesc prin zonă. Ioan Coţ spune că ei traversează râul de 2-3 ori şi se fotografiază pe bac. „Pe hartă figurează ca pod stătător, iar turiştii, în special străinii, sunt surprinşi de ceea ce văd. Traversează râul de mai multe ori fotografiindu-se”, mărturiseşte administratorul.
Localnicii se mândresc cu bac-ul, acesta fiind amintit în cartea „Omagiu celor care au fost şi vor fi şi celor care sunt“, tipărită în 2007 la împlinirea a 600 de ani de existenţă a localităţii. Pe vremea comunismului, aproximativ 100 de persoane foloseau zilnic bacul. „Aveam 100 de abonaţi care plăteau 75 de lei pe lună, iar pe lângă aceştia mai veneau şi oameni din satele apropiate care mergeau la târg la Seini”, a mai spus Ioan Coţ. Bacul funcţionează manual, pe baza curenţilor de apă. Pentru o traversare o persoană achită un leu, şoferii cu maşini mici 6 lei, căruţaşii 5 lei, iar cei cu maşini mari plătesc 10 lei.
Citat: Pe hartă figurează ca pod stătător, iar turiştii, în special străinii, sunt surprinşi de ceea ce văd Ioan Coţ, Administrator
Se încarcă comentariile...
