Cum se manifestă sindromul vibraţiilor fantomă. Telefoanele mobile au ajuns să cauzeze boli îndosariate de Psihologie

Afecţiunea este comună printre utilizatorii telefoniei mobile FOTO Shuterstock

Specialiştii au ajuns la concluzia că mai mult de 90% dintre utilizatorii telefoanelor mobile suferă la un moment dat de sindromul vibraţiilor fantomă.

Vi s-a întâmplat vreodată să simţiţi că vă sună telefonul în geantă sau în buzunar, sau că vibrează, iar când l-aţi scos să constataţi că de fapt nu aveaţi nici un apel pierdut?

Acestea sunt primele semne care se manifestă atunci când la nivel mental şi psihologic suntem afectaţi de folosirea excesivă a telefoanelor mobile.

Mai nou, specialiştii americani vorbesc despre vibraţiile fantomă, care apar atunci când folosim prea mult telefoanele mobile. Nu doar adulţii suferă de această afecţiune, atât de comună în rândul utilizatorilor de telefonie mobilă, cât şi adolescenţii care sunt tot mai preocupaţi de aplicaţiile de pe telefonul mobil, primesc mesaje pe reţele de socializare, iar uneori nu renunţă la telefon nici măcar când sunt la cursuri sau la teatru, verificând constat dacă au primit vreun mesaj de la un amic sau dacă au un apel pierdut.

Doctorul şi cercetătorul american Robert Rosenberger, filosof şi profesor asistent la Georgia Institute of Technology din Atlanta (SUA) a ajuns la concluzia, în urma unei cercetări amănunţite, că nouă din zece persoane suferă de “sindromul vibraţiilor fantomă”, fenomen apărut din cauza utilizării intense a telefonului mobil. Cercetarea lui Robert Rosenberger sugerează că, atunci când o persoană îşi lasă telefonul mobil în buzunar, acesta devine “parte integrantă” a corpului persoanei respective.

Este o situaţie asemănătoare cu cea a ochelarilor de vedere despre care cei care-i poartă susţin că uită de ei. Concluziile lui sunt subliniate şi de către unii psihologi care afirmă că vibraţiile-fantomă se datorează deprinderilor memorate de organismul uman în urma utilizării intense a telefonului mobil. Mai exact, avem de a face cu o modificare a comportamentului.

“Cu cât facem mai des un comportament, cu atât acel comportament se automatizează. Şi cu atât e nevoie de mai puţină reflecţie şi control conştient pentru a face comportamentul. Deci se automatizează, îl faci fără să îţi dai seama, numai te trezeşti că eşti cu ochii în telefon”, explică Răzvan Jurchiş, doctorand în psihologie.

Din păcate, majoritatea oamenilor nu îşi dau seama că au devenit dependenţi de telefoanele mobile. Ei conştientizează acest lucru abia atunci când rămân fără astfel de aparate şi simt o senzaţie de disconfort.

"Cei mai mulţi se trezesc dimineaţa, se uită la telefon, dacă nu chiar nu mai au ceas deşteptător, ci folosesc telefonul pe post de ceas. Înainte să adormă, ultimul lucru pe care îl ţin minte este telefonul. Şi de aici putem înţelege cu uşurinţă că folosirea telefonului mobil este un proces inconştient, iar în timp devenim dependenţi de folosirea acestui aparat. Trist este că pe z ice trece această dependent se observă şi la tinerii până în 18 ani", povesteşte psihologul Claudia Vaida.

Telefoanele mobile şi convorbirile lungi la telefon infleunţează inclusiv modul cum ne raportăm la alte persoane, aşteptările pe care ni le facem şi care uneori dacă nu se îndeplinesc ajungem să fim dezamăgiţi. Folosirea execsivă a telefonului şi a aplicaţiilor mobile duce astfel, la schimbarea unor raporturi şi a unor valori, mai ales în cazul preadolescenţilor şi adolescenţilor.

Comunicarea verbală reprezintă o modalitatea importantă de relaţionare părinte-copil bazată pe încredere şi respect. De asemenea, petrecerea timpului împreună cu cel mic în mijlocul naturii poate fii o modalitatea de a-l ţine departe de tentaţii. Copiii trebuie atraşi în diferite activităţi care să le orienteze atenţia spre altceva: ajutorul în bucătărie, în grădină, petrecerea timpului cu bunicii, astfel încât aceştia să fie protejaţi faţă de efectele negative pe care le au telefoanele mobile şi gadget-urile.

"Mai ales copii şi adolescenţi reprezintă o categorie de persoane deosebit de vulnerabile din cauza receptivităţii şi a curiozităţii lor, a lipsei de maturitate, a liberului arbitru limitat şi a disponibilităţii lor ridicate de a fi influenţaţi, prin utilizarea de noi mijloace şi tehnologii de comunicare", explică psihologul Claudia Vaida.