„New“ Băsescu: repoziţionat pe axa voiculescian-udrist-ghiţiotă

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto: Traian Băsescu la Congresul Mişcării Populare. Credit Foto: Mădălina Mihalache
Foto: Traian Băsescu la Congresul Mişcării Populare. Credit Foto: Mădălina Mihalache

Fostul Preşedinte, devenit o umbră în revers a celui ce milita pentru reformarea statului şi a justiţiei în România, probează un talent fabulos al jonglării cu autocontradicţiile, de altfel, o cauză a autodecredibilizării acestuia (în ciuda discursului semi-isteric că alţii îi atacă mandatele şi domnia-sa le apără).

Băsescu îşi ”apără mandatele” într-o nouă cheie şi pe o nouă axă. Mult-vânturata ”apărare a mandatelor” se dovedeşte doar un pretext pentru reactivarea politică a fostului şef al statului, ce se manifestă, tot mai convingător, pe altarul valorilor voiculescian-udrist-ghiţiote, ceea ce redă o spirală, dincolo de logică, dintr-o extremă, exact în cealaltă. În aceeaşi tendinţă ar intra şi atacurile, la nivel de declaraţii politice, la adresa americanilor şi a europenilor... În această extremă a noii axe, Băsescu poate convieţui cu Cristiana Anghel, de exemplu. Alăturarea nu mai pare anti-logică!

Preşedintele axei ce avea un ”colţ” la Washington a ajuns să atace ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, pe care l-a categorisit drept ”destabilizator”. Astfel de demersuri, ce trădează o ratare a aşezării pe o structură solidă, îl decredibilizează pe Băsescu. Posibil că, pierzându-şi susţinătorii tradiţionali, ca atare nemaiputând convinge, acesta a ajuns să vâneze un alt electorat. Indiferent de eventualele procente cu care e creditat de diverse case de sondaje, Băsescu nu mai poate convinge şi e conştient de asta, chiar domnia-sa.

Ultima sa apariţie publică, la postul de televiziune B1, reconfirmă incapacitatea lui Băsescu de a mai convinge, tocmai pentru că nu-şi mai respectă propria logică, aceea cu care a convins, timp de 10 ani. Mai mult, în mod constant, acesta convinge  că a revenit în arenă, căutând alianţe, chiar cu RTV şi pontiştii (unii dintre cei care-i contestau, destul de efervescent, mandatele, de altfel), vânând, cu disperare, doar obţinerea unei ponderi politice pe tabla de şah, utilizabile politicianist.

Băsescu a obţinut susţinerea unor oameni serioşi din această ţară, doar pe motiv că a militat – în activitatea de preşedinte – pentru nişte valori corecte. Idealismul acestor susţinători se dovedeşte a fi fost nejustificat, dacă privim, realist, posteritatea – vie, deşi şocantă -  a fostului şef al statului.

Cât de „prezidenţial” mai este Băsescu, în noua sa calitate de leader al MP?

Neîntâmplător, Băsescu pare doar un luptător politicianist al intereselor proprii – interese ce sunt în deplină contondenţă cu cele două mandate ale sale, o contondenţă de el însuşi întreţinută - nicidecum un om ce crede în nişte valori, care-i articulează/fundamentează un discurs public. În ultimul timp, Traian Băsescu a dovedit doar că e capabil să creioneze/asume orice fel de argumentaţii, chiar cu silogisme, în care sunt amalgamate premise ce se contrazic, sau care-i contrazic axiome foarte vocal afirmate în timpul ”dragelor” lui mandate.

În două cuvinte, fostul Preşedinte nu mai poate reveni pe un trend ascendent, tocmai pentru că manifestările sale, din ultimul timp, nu au coerenţă şi consecvenţă.

Băsescu nu mai e, cum s-ar zice, ”băsist”. Mai mult, ceea ce era denumit ”băsism” nu pare a subîntinde acele valori, pentru care mulţi omeni serioşi au susţinut ceea ce părea un demers prezidenţial ”băsist”

Nu e departe concluzia, spre care ne împinge fostul Preşedinte, prin ieşirile sale publice, conform căreia oricine ar fi fost în fotoliul prezidenţial, pe parcursul celor două mandate, ar fi fost egal de ”băsist”, cu Traian Băsescu. Ba, poate, la cum arată lucrurile, Băsescu însuşi posibil că ar fi putut fi mai ”băsist”, sau, poate, altul, în locul lui, nu e exclus să fi putut fi mai ”băsist”, în sensul acelor valori ce i-au definit mandatele. Însă aşa se scrie istoria, iar Băsescu, dincolo de populismul său ieftin şi disperat din prezent, a avut rolul lui bine-definit pozitiv.

Ceea ce nu mai poate face, dată fiind recenta sa poziţionare clară pe o axă voiculescian-udrist-ghiţiot (subîntinsă de repere, gen atac la Ambasada SUA, atac la justiţie, ş.a.m.d.), este să fie un fost Preşedinte, ce şi-a rebranduit posteritatea în politician cu relevanţă naţională, dincolo de ambiţii şi interese mărunte. În SUA, de exemplu, foştii preşedinţi – enumăr numai pe Bill Clinton, George W. Bush, sau Jimmy Carter – s-au dedicat unor scopuri nobile, de binefacere, la nivel global. Obama, de asemenea, înţeleg că-şi pregăteşte un astfel de viitor post-prezidenţial. Spre astfel de modele putea privi Băsescu; în schimb, domnia-sa a ales o nouă ”axă” şi o repoziţionare clară, în totală contondenţă cu valorile, ce i-au definit mandatele.

Instrumentele „locomotivei” Băsescu, depăşite, de aproape un deceniu

Într-un recent sondaj cu o marjă de eroare semnificativă, totuşi, partidul unde Băsescu prestează ca ”locomotivă” – o concepţie învechită, altfel, pentru actualul context politic românesc – este creditat cu 7,5% . E un procent mic, totuşi, luând marja de eroare în considerare, mai ales că Băsescu a trebuit să lupte disperat, în nou cheie, dictată de axa pe care s-a înscris.

Spre exemplificare, e de ajuns a analiza ce strategie a avut Băsescu, în ultimul timp: pe de-o parte, a vânat orice posibilitate de a fura electorat, bazându-se pe lipsa de experienţă politică a noului Guvern Cioloş, pe de altă parte, a continuat asaltul asupra partidelor anti-sistem, de tip M10, de la care ar încerca să fure procente, în numele valorilor pentru care a militat în ”cealaltă viaţă”, cu care se afla, acum, în deplin şi evident conflict.

Abilitatea politicianstă a fostului Preşedinte este arhicunoscută, ca atare, a ştiut cum să speculeze tema Buget Guvern Cioloş Vs. BOR. Mai mult, a simulat a susţine ceea ce facebook-ul criticase masiv – ”aroganţa” BOR - după care, absolut politruc, a redus această ”aroganţă” la şefii BOR, exprimându-şi compasiunea faţă de preoţi, în schimb.

Cam de stânga demersul, pentru un fost Preşedinte ce se ”dădea” de Dreapta - mi se pare numai mie? În fapt, e doar populist: Băsescu e într-un maraton disperat după fiecare procent pe care-l poate obţine, în orice fel de cheie a gândirii politice, pe orice fel de axă. Ca să închidem analiza exemplului finanţarea BOR: ”creştinul” Băsescu ne-a argumentat cum era în contact cu D-zeu pe navă, unde a descoperit că ”aroganţa” BOR e un „păcat”.

În concluzie, demersul de discurs a fost ultra-eficient, la modul politicianist, dar doar atât. Va aduce procente, Băsescu folosind cuvinte-cheie, cu trecere, şi la facebook-işti, şi la preoţimea ortodoxă, ba chiar şi la PF Daniel? Cum nu a ratat vreo parte a problematici, mulţumindu-le pe toate, probabil că da!

Rămâne, totuşi, o intrebare: este acest comportament unul prezidenţial?
În mod clar, nu!

Ce confirmă toate astea: Băsescu poate fi locomotivă pentru un partid ca MP, însă mai este relevantă o astfel de postură? E, totuşi, o nouă scenă politică, o altă Românie, decât cea din 2005. Instinctul îi spune acest lucru bătrânului marinar, definit de contradicţia cu Adrian Năstase, că, un timp, va păcăli realitatea, însă nu până la a câştiga noua bătălie, în care reprezintă, de conjunctură, axa voiculescian-udrist-ghiţiotă.

Probabil de aceea a deschis asaltul asupra partidelor anti-sistem, cum este cel al Monicăi Macovei. Nu direct – omul nostru e abil – ci prin mici publicaţii de nişă, aliniate la trusturile despre care se face vorbire că... sacoşa cu bani de la d-na Udrea. Pe acolo, la întrebări ”scăpate, ca din greşeală”, Băsescu îi transmite lui Macovei că are acelaşi număr de telefon.

Din nefericire, în noua Românie, unde axe, precum cea pe care e înscris „new”Băsescu, sunt expirate, viitorul poate fi al unor alternative, de tip anti-Sistem. Băsescu nu reprezintă aşa ceva...

Ceea ce reprezintă Băsescu, în momentul de faţă, este destul de aproape, ca impact politic, de irelevanţa unor politicieni, precum Dan Şova. Ce zicea ultimul: ”nu e nevoie să mă arestaţi, nu pot influenţa mersul anchetei, nu-mi mai răspunde nimeni la telefon”.

Extrapolând, posibil că e justificată întreabarea: la cum îşi vântură public numărul de telefon, oare îl mai sună cineva – mă refer la oamenii serioşi, fără probleme penale – pe fostul Preşedinte?!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite