Omul cu două meserii. Când nu îmbracă uniforma de jandarm, un tânăr din Satu Mare ia hainele de fermier
0Zi de zi îmbracă uniforma MAI, asigurând siguranţa cetăţenilor, însă la finalul programului de muncă se grăbeşte să îşi încalţe cizmele de cauciuc. Jandarm de profesie şi agricultor din pasiune, Răzvan Ţiplea a învăţat să îşi împartă timpul de aşa natură încât să se poată bucura de natură.
Încă de când era mic, Răzvan se visa jandarm, iar ambiţia l-a ajutat să îşi îndeplinească visul. Când a fost nevoit să decidă în ce direcţie o va lua viaţa sa, nu a stat deloc pe gânduri. A urmat Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi ”Petru Rareş Fălticeni”, intrând astfel în slujba cetăţenilor în anul 2012. Cu toate că locul de muncă este destul de solicitant, tânărul a vrut să îşi fructifice timpul liber.
Aşa a ajuns să îşi cumpere o căsuţă mică la ţară, în localitatea Sărătura. În micul sat din Ţara Codrului, Răzvan creşte păsări pe lângă casă, cultivă fructe şi legume şi are grijă de cinci exemplare de cai. Nu seamănă deloc cu viaţa pe care o cunoştea el la oraş, însă nu regretă deloc decizia luată.
Deţine o rasă rară de porumbei
Când a început, tânărul a mizat pe păsări. Cu toate că nu ştia nimic despre acestea, despre cum se întreţin sau se cresc, a decis să le dea o şansă şi în scurt timp a ajuns să deţină peste 200 de bucăţi.
„Prima şi prima dată am început cu câteva găini de răsă. Am văzut la un coleg şi mi-a plăcut. Am cumpărat nişte puişori şi încet am ajuns să am peste 200 de bucăţi din mai multe rase, de diferite culori cu care am participat la expoziţii şi am câştigat o mulţime de titluri de campion, inclusiv de campion naţional. Am şi în prezent păsări, însă doar rase româneşti. Mai am găini, porumbei, struţi. La porumbei deţin singura rasă pur sătmăreană, şi anume porumbei pestriţi bălţaţi de Satu Mare”, povesteşte Răzvan.
Următoarea încercare a făcut-o în agricultură, în anul 2015. Atunci tânărul a luat un credit de 10.000 de euro pentru a cultiva ardei, crezând că din pasiune va reuşi să îşi construiască şi o afacere profitabilă. Din păcate nu a fost aşa, deoarece lipsa de experienţă şi-a spus cuvântul iar ardeii au ajuns să i se usuce în câmp. Răzvan nu s-a dat bătut iar următorul pas a fost cultivarea de ardei iuţi, vinete, castraveţi, roşii şi ceapă. Şi-a dorit să cultive legume bio de care să se bucure toată lumea, însă a rămas dezamăgit să vadă că cel puţin la vremea respectivă oamenii nu puneau preţ pe legumele bio.
”În 2018 am renunţat să produc în cantitate mare deoarece lumea nu apreciază legumele bio, munca ce stă în spatele lor. Costurile de producţie erau foarte mari deoarece trebuia să duc oameni la sapă pe care trebuia să îi plătesc cu bani grei şi aşa nu reuşeam să îmi scot nici măcat banii investiţi”, mărturiseşte cu mâhnire tânărul.
Cultivă căpşuni până iarna târziu
Cu toate că nu mai produce pentru a vinde, grădina lui Răzvan nu e goală. Tânărul are grijă să aibe cămara plină pe parcursul întregului an, iar cine păşeşte în mica lui fermă găseşte zarzavaturi, roşii dar şi fructe. Trei ari de căpşuni sunt mândria tânărului, care se bucură de fructele aromate chiar şi pe parcursul toamnei.
”În 2019 am avut căpşuni până târziu în noiembrie, cu toate că îmi sunt în câmp, fără să fie acoperiţi cu folie sau altele. Mă mândresc cu ei deoarece sunt căpşuni bio, nu îi stropesc deloc şi totuşi continuă să se facă pe întreg parcursul anului iar fructele sunt aromate şi gustoase”, spune tânărul fermier.
Tânărul produce căpşuni până toamna târziu. Foto arhiva personală
La mica sa fermă din Sărătura Răzvan îşi petrece majoritatea timpului liber. Când iese din turele de servici acesta fuge direct acolo pentru a avea grijă de animalele din gospodărie, care de altfel nu sunt puţine. Acesta creşte viţei, porci şi struţi, iar caii sunt marea lui iubire descoperită de altfel tot după ce a ajuns în Sărătura.
”Prima dată am urcat pe un cal pe care îl avea unul dintre vecinii mei. Pot să spun că a fost ca o dragoste la prima vedere. De atunci mi-am dorit foarte mult să am şi eu, iar acum am 5 exemplare superbe. Trebuie să recunosc totuşi că fără ajutorul vecinilor mei nu m-aş descurca. Încă de când am venit în Sărătura mi-au fost ca o familie şi au avut grijă de gospodărie în lipsa mea astfel încât eu puteam sta fără griji”, mărturiseşte tânărul.
Răzvan şi soţia sa cu unul dintre caii deţinuţi
Cum Răzvan a descoperit frumuseţea vieţii la ţară abia după ce s-a mutat practic acolo, şi-a dorit ca şi alţi oameni să guste puţin din farmecul ei. Având cinci cai în gospodărie, tânărul s-a gândit să facă cât mai cunoscută Ţara Codrului, şi a început să organizeze plimbări cu trăsura în câmp, pentru oricine dorea să vadă cum e viaţa la ţară. În mod surprinzător cererea a fost una mare, iar în zilele cu soare şi când e liber şi el, Răzvan face plimbări care durează câteva ore.
Pe lângă gura de aer curat, oamenii primesc bunătăţi tradiţionale care vin chiar din gospodăria lui sau de la gospodarii din împrejurimi, deoarece tânărul îşi doreşte să îi susţină şi să îi promoveze pe micii producători locali.
Vă recomandăm să mai citiţi şi:
Idei de afaceri în agricultură. Două tipuri de ferme de găini
Se încarcă comentariile...
