Sfatul pentru masa de Crăciun al unei tinere românce: „A sta la cratiţă nu e o îndatorire, ci un privilegiu cu satisfacţii“

Preparatele tradiţionale sunt nelipsite de pe masa de Crăciun FOTO Arhivă

Ardelenii aleg în continuare preparatele tradiţionale, în detrimentul mezelurilor şi a preparatelor din carne comercializate în magazine. Printre preparate tradiţionale care nu lipsesc de pe masa de sărbători şi care sunt la mare căutare se numără cârnaţi afumaţi de casă, caldaboşii, toba, jumările, dar şi salata de boeuf, preparat românesc derivat din salata rusească.

Se apropie sărbătoarea Crăciunului, iar gospodinele pregătesc produsele tradiţionale care se vor regăsi pe masa de sărbători. Cei care nu au tăiat porc pentru că nu le-a permis bugetul sau cei care servesc produse tradiţionale doar de sărbători, s-au orientat să cumpere şi anul acesta preparate după reţete tradiţionale de la producătorii locali.

Pe de altă parte, în Ardeal încă se mai păstrează tradiţiile culinare, mai ales în casele unde nu sunt persoane care suferă de probleme digestive şi pot mânca preparatele din carne de porc, care sunt greu de digerat, mai ales după o perioadă de post când organismul nu a fost obişnuit cu carnea.

Când vorbim de bucătăria românească, sarmalele sunt printre primele preparate tradiţionale la care ne gândim.  Fie că sunt cu varză dulce sau acră, în frunze de viţă de vie, cu carne de porc, vită sau cu ciuperci, păsat şi arpacaş acestea se găsesc pe în preferinţele gospodinelor pentru meniul pregătit pentru masa de Crăciun. Reţeta este simplă şi nu foarte costisitoare, însă gospodinele din zona Oaşului, judeţul Satu Mare obişnuiesc să pună în sarmale şi şuncă afumată pentru un plus de gust şi arome.

Sarmale realizate după reteţă ardelenească. FOTO Adevărul

Tot de le ele am aflat că sarmalele nu se fierb decât la foc mic, iar în aluatul pe care îl preparăm e bine să punem o cantitate mică de mărăr şi pătrunjel, după gust.  Pe fundul unei oale se pune un rând de varză tăiată foarte mărunt. Peste se aşează sarmalele, lăsând între ele puţină distanţă, pentru ca orezul, prin fierbere, să poată absorbi cantitatea necesară de apă şi să rămână tare. Din când în când, oala se scutură bine, pentru ca sarmalele să nu se prindă.

De la producătorii locali

Până să ajungă să guste din tradiţionalele sarmale, musafirii sunt invitaţi să guste aperitivul. De la acest fel de mâncare, din farfurie nu lipsesc cârnaţul afumat, jumările, toba din carne de porc, brânza telemea de vacă sau de oaie, dar şi caldaboşii pe care fie îi preparaţi acasă, fie alegeţi să îi cumpăraţi de la un producător local. În mai toate oraşele în perioda sărbătorilor se organizează astfel de târguri unde găsiţi de toate pentru a umpe platoul pentru aperitiv.

Spre exemplu, sătmărenii pot să îşi procure alimentele tradiţionale pentru masa de Crăciun de la producătorii autohtoni din judeţ. De la cârnaţi, slănină, caltaboşi, tobă până la vestiţii cozonaci, colaci şi pâinea de vatră vor putea fi achiziţionate de la târg, proaspete şi la preţuri rezonabile. Pe lângă produsele din carne, vor sunt expuse produse lactate, murături şi alte alimente care să întregească masa de Crăciun. Anul acesta în municipiul Satu Mare cel mai repede s-au vândut  caldaboşii, jumările, dar şi şunca. Preţurile sunt acceptabile susţin producătorii. Spre exemplu pentru un kilogram  de cârnaţi de casă, sătmărenii plătesc 24 de lei, pentru un kilogram de şuncă afumată 23 de lei, iar pentru un kilogram de tobă preparată după reţeta tradiţională aproximativ 15 lei. De asemenea, la mare căutare sunt şi murăturile pe care gospondinele  le găsesc la producători pentru preţuri care variază între 10 şi 20 de lei un borcan.

Gospodină de Crăciun

Crăciunul trebuie întâmpinat în casa curată şi cu masa îmbelşugată, asta spune tradiţia, iar româncele încearcă să o respecte. Chiar dacă au joburi, copii şi multe alte responsabilităţi, pentru ele pregătirea mesei şi a preparatelor care vor fi servite sunt printre ultimele sarcini pe care le mai au de îndeplinit până să ajungă sub brad şi cadourile. O gopsodină desăvârşită care respectă tradiţia este şi sătmăreanca Bianca Cigan, care a transformat gătitul într-o pasiune şi pentru care masa de Crăciun este cu adevărat specială.

"A sta la cratiţă nu e o îndatorire ci, dimpotrivă, un privilegiu cu multe satisfacţii. Femeia e de zece ori mai feminină, dacă îşi aşteaptă familia cu bucate pe masă (Asta nu înseamnă că nu poate să o aştepte mirosind a parfum). E scris în codul nostru genetic să ne ocrotim familia şi e atât de frumos când la sfârşitul mesei ţi se spune: «Sărut mâna pentru masă!». Poate că Maica Tereza avea dreptate. Mâinile care hrănesc sunt mai sfinte decât mâinile care se roagă. Sărut mâna, mamă! Sărut mâna bunicilor care au trudit lângă soba cu lemne!", scrie Bianca Cigan pe blogul ei.

Până la urmă, indiferent de meniul pe care gospodinele aleg să îl facă, cele mai multe în funcţie de buget şi de tipul pe care îl pot aloca pregătirii mesei, moştenirea cea mai de preţ sunt momentele petrecute împreună cu cei dragi, care vor aprecia munca unei gospodine, indiferent dacă aceasta a ales să facă cârnaţii acasă sau i-a cumpărat de la un producător local.