Începe Săptămâna Mare – superstiţii din popor ca să ne meargă bine

0
Publicat:
Ultima actualizare:
calarasi oua

Creştinii intră de mâine în Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, la sfârşitul căreia sărbătoresc Învierea Domnului. Vechile credinţe populare spun că trebuie să respectăm o serie de obiceiuri, pentru a ne merge bine. Cine moare în această perioadă se spune că merge în Iad, pentru că “Raiul este închis”.

În săptămâna mare “nu se lucrează prea greu” şi se spune că acei care mor merg în Iad, pentru că “Raiul este închis”. Potrivit www.muzeulastra.ro, marţi, pe 30 mai, în ajunul Armindenilor, femeile nu lucrează, ca apărare de vifor şi grindină; în unele părţi, se alungă strigoii din case. “Marţea seacă” se ţine să nu sece grânele, laptele şi să nu sărăcească oamenii.

Ziua de 1 mai, Armindenii sau Ziua Pelinului, se serbează pentru odihna pământului, ca să rodească, să nu bată grindina, să nu fie dăunători, să fie vitele sănătoase, vinul bun, oamenii sănătoşi. Dimineaţa oamenii se spală cu rouă să fie sănătoşi, se pun ramuri verzi la porţi, pentru noroc şi belşug. La casele cu fete se pun puieţi de mesteceni în faţa porţii, nu se înjugă vitele, nu se lucrează la câmp ca recolta să nu fie distrusă de grindină, cenuşa se aruncă pe straturi pentru a fi fertile.

Pe 2 mai, în Joia Mare, nu se spală rufe, nu sunt premise descântece şi se spune că acela care doarme va fi puturos tot anul. Trebuie ca gunoiul să fie ars, gardurile reparate, cânepa toarsă (altfel “Joimăriţa” pedepseşte pe leneşe). Tot acum, se consideră că “vin sufletele strămoşilor la streaşină”, li se pun ulcele cu apă şi se face foc din vreascuri rupte cu mâna. Se pun lumânări la morminte, se dau de pomană ulcele cu apă, colaci, colivă iar la biserică se citesc cele 12 evanghelii.

În Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor vechile credinţe spun că, dacă va ploua, va fi an mănos. Nu se lucrează la câmp că iese”sec”, nu se coase că orbeşti, cei bolnavi se scaldă în râu, “să le sece boala”, se culeg flori pentru Christos şi se coace pasca (“alte aluaturi nu cresc”). Se merge în haine bune la biserică, se înconjoară biserica apoi se merge acasă cu lumânarea aprinsă, se înconjoară casa, apoi lumânarea se stinge şi se păstrează la icoana Maicii Domnului, urmând a se aprinde la vreme rea.

În Sâmbăta Paştelui se încondeiază ouăle iar cojile ouălor gătite se aruncă pe apă de sufletul morţilor. Se ung pomii cu aluat de cozonac să fie roditori, se udă vitele cu apă sfinţită şi se spune că noaptea “se deschid cerurile”. Oamenii veghează aşteptând învierea Domnului, vin la slujbă cu un coş cu bucate care vor fi sfinţite, iau “paşti”pe care le duc acasă, se cântă “Hristos a înviat”.

În Ziua de Paşti, la trezire se atinge fierul (“dă sănătate”), nu se atinge sarea (“dă năduşeli”), se spală pe faţă cu apă proaspătă în care se pun bani de argint, ouă roşii, busuioc ca să fie curaţi, sănătoşi, frumoşi, drăgăstoşi şi bogaţi. Se spune că aceia născuţi în Duminica Paştelui vor fi norocoşi iar cine moare merge în Rai (“este deschis”).

După slujba din biserică oamenii se salută cu “Hristos a înviat”, “Adevărat a înviat”, se înconjoară casa cu lumânarea aprinsă de la biserică, ca să o protejeze de rele, se binecuvântează oamenii la mormintele străbunilor şi se dau daruri de vase la tinerii căsătoriţi. La prânz se mănâncă peşte, pasăre (să fie sprinteni), caş (să aibă faţa albă), preparate din miel.

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite