Şeful IPJ Covasna, despre banii alocaţi de la Bucureşti pentru prevenirea criminalităţii: „Sumele nu există. Ne descurcăm cu sponsorizări“
0Comisarul şef Silviu Stoenescu, împuternicit la comanda Inspectoratului de Poliţie al judeţului Covansa, vorbeşte într-un interviu acordat cotidianului „Adevărul“ despre dosarele cu autor necunoscut, dar şi despre problemele cu care se confruntă instituţia pe care o conduce.
Campania ”România infractorilor necunoscuţi” continuă cu un interviu în care comisarul şef Silviu Stoenescu, împuternicit la comanda Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Covasna, vorbeşte deschis despre cazurile cu autor necunoscut (AN), despre problemele cu care se confruntă instituţia pe care o conduce, inclusiv lipsa unui sediu propriu, dar şi despre fondurile primite de la Bucureşti pentru acţiunile pe linia prevenirii criminalităţii.
„Adevărul“: Sunt aproape 2.000 de dosare cu autor necunoscut la nivelul IPJ Covasna. Din punctul dumneavoastră de vedere sunt multe, sunt puţine?
Silviu Stoenescu: Din punctul nostru de vedere, nu sunt nici multe, nici puţine. Ce vreau să subliniez e că avem foarte puţine dosare rămase cu autori necunoscuţi privind infracţiuni grave. În acestea nu s-au abandonat cercetările. De altfel, fiind infracţiuni contra vieţii, se află şi în supravegherea Parchetului. Restul sunt infracţiuni să zic cu pericol social scăzut, furturi în general cu prejudicii mici.
Sunteţi de 15 ani în echipa de conducerea Inspectoratului, ştiţi foarte bine situaţia operativă. E vreun secret al eficienţei? Sunt puţine dosare cu autor necunoscut la Covasna raportat la nivel naţional.
Şi nivelul criminalităţii este scăzut în judeţul nostru, pe de o parte. Pe de altă parte, avem şi un procent destul de bun de soluţionare. Judeţul fiind mic, persoanele pretabile la comiterea unui anumit gen de infracţiuni, furturi în general, sunt cunoscute, populaţia este stabilă, nu este fluctuantă, ca în marile judeţe. Sunt nişte elemente care duc la această cifră, de exemplu numai în acest an am înregistrat circa 1.000 de AN-uri şi am soluţionat circa 900.
Aveţi personal care lucrează doar pe aceste dosare?
Doar pe aceste dosare nu sunt lucrători specializaţi, sunt lucrători are au calitatea de poliţie judiciară de la formaţiunile de investigaţii criminale, de la posturile comunale de poliţie în special, care lucrează în aceste dosare şi în dosare cu autori cunoscuţi.
Cum comentaţi existenţa acestor aproximativ 600.000 de dosare cu autor necunoscut la nivel de ţară, sunt aproximativ jumătate din dosarele penale existente.
Nu pot să comentez la nivel naţional, n-am puncte de reper, n-am pe ce să-mi bazez un raţionament sau o concluzie, nu pot face asemenea analize.
Câte infracţiuni sunt sesizate anual, în medie, la nivelul IPJ Covasna?
Avem aproximativ 4.000 de infracţiuni sesizate anual.
Procentual, în aproximativ câte dintre dosarele sesizate se începe urmărirea penală pe persoană?
Procentul este foarte mic, să zicem 20 la sută.
Din totalul de angajaţi pe care îi are IPJ Covasna, cât la sută sunt poliţişti operativi?
Cei care concură la combaterea criminalităţii şi la menţinerea ordinii publice sunt mai mulţi decât cei care sunt efectiv în stradă şi atunci e greu să spun câţi sunt operativi. Implicaţi direct sau indirect în activităţile operative de menţinere a ordinii publice, de combatere a criminalităţii, cred că sunt 80 la sută din efectiv.
Şi cei care sunt efectiv în stradă?
Să zic 70 la sută.
Din punctul dumneavoastră de vedere, care sunt principalele cinci probleme cu care vă confruntaţi la nivel de IPJ Covasna?
În primul rând, lipsa de personal. În al doilea rând, dinamica de personal. Vin mulţi, pleacă mulţi, pentru că aşa e specificul judeţului, majoritatea poliţiştilor nu provin din acest judeţ, provin din alte judeţe, se angajează sau sunt repartizaţi din şcoli, stau o perioadă şi doresc să plece acasă, în judeţele de origine, şi e o fluctuaţie permanentă, destul de mare. Probleme deosebite n-aş putea zice, criminalitatea este destul de redusă, din punct de vedere logistic nu avem probleme deosebite. Ar fi lipsa sau insuficienta dotare sau atenţie care se acordă posturilor de poliţie din punct de vedere logistic. Noi ne-am axat pe un program, mai demult, să renovăm posturile de poliţie, în sensul de la le racorda la utilităţi, la apă, la canal, de a amenaja grupuri sanitare la posturile mai vechi, care nu erau dotate cu aşa ceva, apoi locuinţele de la posturi, să le renovăm, să le amenajăm, să le facem locuibile pentru poliţiştii care lucrează în mediul rural, pentru că avem foarte mulţi navetişti, iar asta este o altă problemă care ţine tot de personal.
Vorbeaţi despre insuficienta atenţie care se acordă acestor posturi rurale. Ce ar mai trebui făcut?
Alocarea unor fonduri mai multe pentru renovarea acestor sedii ale poliţiei. Este adevărat, ni s-au alocat sume de bani, dar niciodată nu este suficient. Ni s-au alocat, am reuşit să renovăm cu fonduri destinate anume, prin diverse programe europene, câteva posturi, dar nu este suficient.
Îmi puteţi spune cum arată un astfel de post?
Există posturi mai vechi, construite după un anumit proiect, au o încăpere principală, pentru poliţişti, şi o altă încăpere, biroul şefului de post, şi o încăpere în care se ţinea armamentul gărzilor patriotice, înainte de 1990. Acele încăperi le-am transformat, mare parte din ele, în biroruri sau în birouri şi grupuri sanitare. Apoi sunt alte posturi, construite prin anii `70-`80. Unele dintre aceste posturi au locuinţa şefului de post în acelaşi corp de clădire, dar în spate, cu două camere şi o bucătărie. Grupul sanitar e în spate, deci afară, în curte. Pe urmă o să vedeţi alte posturi de poliţie cu etaj. La etaj este locuinţa şefului de post şi jos trei birouri, grup sanitar şi camera de armament, pe care iarăşi am transformat-o în birou sau cameră de arhivă.
Şi ca dotări, în general?
Mobilier, calculatoare, tehnică de calcul, mijloace de comunicaţii, garaj. Atunci când s-a început dotarea posturilor de poliţie cu autovehicule, acum vreo 15 ani, ne-am gospodărit cu sprijinul administraţiei locale, am construit garaje în curtea posturilor. A trebuit să avem grijă de logistică.
Din punctul dumneavoastră de vedere, la nivel naţional, care sunt principalele probleme cu care se confruntă Poliţia Română?
Eu vă pot spune la nivelul Poliţiei judeţului Covasna, în rest nu pot să comentez.
Cel mai vechi autoturism pe care îl aveţi în dotare? Dumneavoastră ce autoturism de serviciu aveţi la dispoziţie?
Cel mai vechi autoturism este din 1997, un VW Vento, iar autoturismul de serviciu este un Audi A4 din 2003-2004, este maşina de care se foloseşte inspectorul şef de când a fost adusă.
Cât câştigă un agent nou angajat la IPJ Covasna?
Salariul brut este în jur de 2.000 de lei cu toate sporurile, net 1.300-1.500 cu sporuri cu tot.
Şi cum vi se par?
Salariile? Mici.
Cum vi se pare nivelul de salarizare în Poliţia Română?
Nivelul de salarizare în Poliţia Română este mic, dar, raportat la nivelul de salarizare mediu, în restul societăţii, este decent.
Dar raportat la munca poliţistului?
E mic, nu o să auziţi pe nimeni spunând că câştigă suficient şi că e mulţumit de salariu. Dacă eu spun aşa ceva, îmi sar subordonaţii în cap. Este decent.
Câte posturi vacante aveţi?
Suntem la 80 la sută din gradul de încadrare.
Bugetul pe care îl aveţi la nivel de IPJ este suficient, ar trebui mai mult, pentru ce?
Bugetul acoperă cheltuielile, anul acesta am avut un buget care ne-a acoperit atât cheltuielile cu personalul cât şi cele cu bunurile şi serviciile, cu utilităţile, cu expertizele, am avut un buget bun. La posturi ar trebui totuşi să acordăm o atenţie mai mare pentru reparaţii şi întreţinerea lor.
Câte posturi vacante aveţi?
Suntem la 80 la sută din gradul de încadrare.
Nominalizaţi-mi vă rog câteva probleme pe care dumneavoastră le-aţi identificat la nivel de IPJ şi ce demersuri concrete aţi făcut dumneavoastră pentru rezolvarea acestora.
O problemă ar fi această investiţie, este noul sediu al Inspectoratului, alocările de fonduri au stagnat câţiva ani, anul acesta din fericire am solicitat şi am primit fonduri pentru continuarea investiţiei. Aici este o problemă pentru că noi aici suntem în sediul Jandarmeriei, şi Poliţia judeţului, şi Poliţia municipiului suntem în sediul Jandarmeriei, mai avem un sediu care este retrocedat, o parte, şi plătim o chirie consistentă proprietarului, acest sediu ne este neapărat necesar.
Când au început lucrările la noul sediu?
În 2005-2006. În 2011 era termenul de finalizare, dar mai în fiecare an s-au oprit din cauza insuficienţei fondurilor alocate. Anul acesta în schimb s-a lucrat foarte bine, am avut asigurată finanţarea tot anul.
Alte probleme?
O problemă ar fi insuficienţa fondurilor alocate pentru activităţile preventive. O componentă foarte puternică a activităţii Poliţiei este prevenirea. Această prevenire se face prin mijloace poliţieneşti, identificarea, prinderea infractorilor, tragerea lor la răspundere penală, prevenţia directă, dar şi o pregătire antiinfracţională a populaţiei, mesaje date unor grupuri ţintă, categorii socio-profesionale, pe grupe de vârstă. Toate aceste activităţi trebuie susţinute financiar, pentru că se tipăresc pliante, afişe, se fac spoturi, ştiţi foarte bine ce înseamnă comunicarea media, mai ales când vrei să implementezi un mesaj şi să rămână, şi lucrurile astea se fac cu bani. Noi încercăm să atragem la aceste activităţi preventive alte instituţii cu atribuţii în domeniu, administraţia publică locală, societăţi comerciale, noi să venim cu ideea, să fim motorul acestei activităţi, ei să vină cu fondurile, ONG-uri şi aşa mai departe, dar sunt lucruri unde chiar trebuie un sprijin financiar mai consistent.
Înţeleg că sumele sunt mici, care se primesc.
Nu, sumele nu există.
De la nivel central, pe prevenire, deloc?
Nu, alocate nouă, deloc.
De cât timp asta, de câţi ani?
Dintotdeauna.
Şi în tot ce faceţi înţeleg că v-aţi descurcat cu sponsorizări, cum aţi putut, cu sprijinul altor instituţii.
Cu sponsorizări, prin proiecte comune cu ONG-uri, cu administraţia locală, cu societăţi comerciale.
Mă gândesc că aţi făcut memorii la Bucureşti, ce v-au răspuns, că nu sunt fonduri?
Da, bineînţeles, nu sunt fonduri alocate pentru aşa ceva, în general pentru a suplini lipsa acestor fonduri noi am căutat aceste formule, aceste formule sunt de altfel şi recomandate, de atragere la campanii de prevenire de parteneri, ca mesajul să fie cât mai bine diseminat, şi în această formulă am făcut prevenire.
La momentul împuternicirii pe funcţia de inspector şef v-aţi retras raportul de pensionare depus anterior. Ce v-a determinat să faceţi asta?
Trebuia asigurată continuitatea conducerii Inspectoratului şi mi-am asumat eu această răspundere.
Rămâneţi doar până la organizarea de concurs?
Încă nu m-am hotărât.
Vin mulţi cetăţeni în timpul programului de audienţe la dumneavoastră?
Să ştiţi că nu, în cadrul programului meu de audienţe vin în medie 2, foarte puţini, pentru că, de altfel, şi numărul petişiilor este destul de mic, problemele se rezovă în comunitate, oamenii sunt în mare majoritate mulţumiţi de modul cum se rezolvă problema de către poliţiştii din localitatea respectivă, de poliţiştii care au în instrumentare dosarul, cazul.
Şi cei care vin, de ce se plâng, în general?
În general nu cunosc stadiul soluionării unor dosare aflate în instrumentarea noastră, nereguli în aplicarea prevederilor legale referitoare la retrocedări şi într-o foarte mică măsură, pe ultimul loc, comportamentul unor poliţişti. Ar mai fi necunoaşterea prevederilor legale referitoare la reţinerea, suspendarea permisului de conducere, am o persoană bolnavă în familie, trebuie să o duc la Budapesta sau la Bucureşti şi mi-ar trebui pentru 2 zile permisul înapoi, situaţii de genul acesta, sau vor reducerea perioadei de suspendare, nu 30 de zile, mai puţin dacă se poate.
Cum comentaţi faptul ca foarte mulţi dintre miniştri de interne de după Revoluţie sunt fie personaje controversate, fie au avut sau au probleme cu legea – urmăriţi penal, unii chiar condamnaţi. A afectat acest lucru în vreun fel activitatea Poliţiei?
Persoanele despre care vorbiţi s-au dovedit a fi cu probleme penale după ce au plecat din fruntea MAI-ului, cât timp au stat acolo eu nu ştiu să fi fost vreun ministru sau secretar de stat cu probleme penale. Fără îndoială, vorbesc la modul general, filozofez acum, că lipsa de moralitate a managerului are o influenţă asupra activităţii unei instituţii, acum n-aş putea nici să individualizez. Mi-e greu să fac astfel de aprecieri, a ţinut de priceperea fiecăruia, de dorinţa fiecăruia de a face această instituţie să fie performantă, nu cred că problemele cu justiţia ale unuia sau altuia au influenţat performanţa, ci mai mult capacitatea fiecăruia şi dorinţa de a face câte ceva.
CV
Cine este comisarul şef Silviu Stoenescu
Comisarul şef Silviu Stoenescu are 53 de ani şi este împuternicit din martie 2016 la comanda IPJ Covasna. Anterior, timp de 15 ani, a fost adjunct al instituţiei, iar din 1997 şi până în 2001 a condus Serviciul de Investigaţii Criminale. Este absolvent al Şcolii Militare de Ofiţeri Activi, profilul Poliţie, al Facultăţii de Drept de la Sibiu şi are studii postuniversitare în domeniul Ştiinţelor Penale în cadrul Academiei de Poliţie din Bucureşti. CV-ul complet poate fi consultat AICI.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
