„Adevărat ecocid“. ONG-urile de mediu luptă pentru interzicerea unei microhidrocentrale în munţii Lotrului

Iniţiativa construirii unei microhidrocentrale într-o arie protejată din munţii judeţului Sibiu a unit mai multe organizaţii civice care solicită autorităţilor de mediu să respingă proiectul. Deşi custodele ariei protejate a dat aviz negativ proiectului, Agenţia de protecţie a mediului Sibiu continuă dezbaterile pe această iniţiativă.

Proiectul amenajării unei microhidrocentrale pe Valea Lotrioarei din munţii Lotrului, a apărut în urmă cu patru ani, când autorităţile centrale au licitat exploatarea „potenţialului energetic prin amenajarea de microhidrocentrale“ pe mai multe râuri de munte din România. În judeţul Sibiu, exploatarea potenţialului Văii Lotrioarei pe o porţiune de trei kilometri a fost câştigată de firma Proinvest Energy SRL, care din 2015 a început demersurile de a obţine avizele de mediu necesare.

Microhidrocentrală în sit de importanţă comunitară

Zona în care se intenţionează amenajarea acestei hidrocentrale se află în Situl de importanţă comunitară Frumoasa, arie protejată (sit Natura 2000) care se întinde pe mai bine de 137.000 de ha şi unde se află câteva zeci de habitate şi specii de faună şi floră ”de interes conservativ la nivel european”. Printre speciile pentru care a fost instituită această arie protejată este şi vidra, dar şi mai multe specii de peşti.

Consiliul Judeţean Alba, care administrează această arie protejată, a adoptat anul trecut un nou plan de management al acestei arii, plan care interzice amenajarea de microhidrocentrale. Cu toate acestea, proiectul nu a fost, deocamdată, respins de Agenţia de protecţie a mediului. „Proiectul se află în procedură de evaluare adecvată la etapa soluţiilor alternative“, se arată într-un răspuns al Agenţiei de protecţie a mediului Sibiu. Motivul pentru care, deocamdată, proiectul nu ar fi fost respins ţin de legislaţie: odată demarat studiul de evaluare adecvată, procedeele trebuie continuate chiar dacă aria protejată în care ar urma construită microhidrocentrala are un nou regulament care interzice astfel de investiţii.

„Lucrările propuse se situează pe râul Lotrioara, pe cursul mijlociu – inferior al acestuia, amonte de satul Lotrioara, oraşul Tălmaciu, sector neamenajat, care se integrează în planul de amenajare al bazinului hidrografic Olt. Cele mai apropiate zone locuite sunt satul Lotrioara situat la cca. 2,2 km distanţă de amplasamentul investiţiei, satul Boiţa – 7,9 km şi oraşul Tălmaciu – 10,8 km”, studiul de evaluare adecvată realizat pentru SC Proinvest Energy SRL, firma care intenţionează să amenajeze hidrocentrala pe râul Lotrioara

Cinci asociaţii cer oprirea proiectului

La iniţiativa Asociaţiei cu verdele-n SUS din Sibiu, alte patru ONG-uri cu preocupări în zona mediului au semnat un memoriu transmis autorităţilor de mediu prin care cer respingerea proiectului. Protestul a fost generat de faptul că, deşi custodele ariei protejate a elaborat un regulament care interzice orice microhidrocentrală, dezbaterile pe acest subiect continuă. „Privind mai în ansamblu, microhidrocentralele au produs un adevărat ecocid la nivelul râurilor de munte din Carpaţii Româneşti, care a atras declanşarea procedurii de infrigement de către Comisia Europeană, caz ce trebuie să reamintească faptul că aceste proiecte de investiţie trebuie să fie ţinute departe de siturile comunitare Natura 2000. În acest context, este de neînţeles cum s-a ajuns, într-un sit declarat pentru specii de peşti şi vidră, la o etapă atât de înaintată a procedurii de evaluare a impactului, când proiectul trebuia respins din start“, se arată în protestul asociaţiilor de mediu din Sibiu.

Reprezentanţii acestora atrag atenţia şi asupra faptului că cei care au realizat documentaţia de mediu pentru avizarea acestei microhidrocentrale susţin că n-au găsit nicio vidră în zonă, în contextul în care aria protejată a fost instituită şi pentru acest animal. „În cazul de faţă, investitorul a găsit specialişti dispuşi să nu găsească nici un pericol pentru speciile existente în aria protejată şi au scris un studiu pentru a obţine acordul de mediu de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Sibiu”, arată Andrei Şoroagă, preşedintele Asociaţiei cu Verdele-n SUS.

Consultanţii: fără impact şi fără vidre

Documentaţiile la care fac referire asociaţiile de mediu au fost întocmit de către firma clujeană Enviromep SRL. Potrivit studiului elaborat pentru evaluarea adecvată de mediu şi completările aduse acestui studiu, reprezentanţii firmei clujene susţin că, de fapt, microhidrocentrala nu ar produce efecte care să dăuneze ariei protejate şi speciilor adăpostite de aceasta.

Studiul întocmit pentru proiectul microhidrocentralei arată că aceasta va extrage din Valea Lotrioarei, printr-o captare, maxim doi metri cubi de apă pe secundă. Acest debit va curge mai apoi prin ţevi cu o lungime de trei km ale cărei capete se află la o diferenţă de nivel de 150 de metri şi va alimenta, în cele din urmă, microhidrocentrala producătoare de energie. Fapt care, potrivit iniţiatorilor proiectului, nu are niciun impact cumulativ asupra ariei protejate. ”Acest lucru este întărit şi de faptul că pe tronsonul de 3.000 de m, debitul râului creşte de la 0,29 mc/s la 0,575 mc/s, prin alimentarea cu afluenţii Sasul, Valea Neagră, Cerbul, Valea Tisei, plus încă patru afluenţi necadastraţi”, se arată în studiile elaborate de Enviromep SRL.

Reprezentanţii firmei au mai declarat că, în respectiva zonă, ei nici nu au putut identifica vidre. ”Am avut ca scop în timpul inventarierilor noastre să observăm prezenţa vidrei. Probabilitatea de a observa efectiv indivizi ai acestei specii este relativ mică, dat fiind faptul că această specie are activitate în perioada nocturnă. Inventarierea acestei specii se face în special pe baza urmelor şi a lăsăturilor. Noi asemenea semne nu am găsit”, au anunţat reprezentanţii firmei clujene.

Investitorul: „probabil că proiectul nu se va face“

SC Proinvest Energy SRL, firma care intenţionează să amenajeze microhidrocentrala, este administrată de Ioan Constantin Ştirb. În urma unei şedinţe tehnice care a avut loc la sediul Agenţiei de protecţie a mediului Sibiu, în toamna anului trecut, Ştirb a anunţat că proiectul său ar putea fi anulat. „Între timp s-a complicat şi legislaţia. La momentul actual este în analiză şi studiu acest proiect. Dar, prin prisma ultimelor iniţiative legislative nu sunt şanse ca acest proiect să mai fie implementat. Noi, investitorii, suntem la mijloc. Nu noi ne-am dus să cerem voie să facem această investiţie, ci ei au scos la licitaţie această afacere. Ne-au încurcat trei ani am şi pierdut bani”, a afirmat Ioan Constantin Ştirb.