Sibiu

articolul anterior articolul urmator

Afacerea simplă de milioane de euro. Doi români fac la Sibiu „Batonul copilăriei“, ciocolata de casă care a ajuns în toată Europa şi în America

7
22 Jun 2015 02:30:12
Autor: Ramona Găină

O firmă din judeţul Sibiu a făcut din producţia de ciocolată de casă o afacere de succes, iar românii din ţară şi mai ales din străinătate s-au îndrăgostit de batonul care le aduce aminte de copilărie.

Povestea afacerii delicioase la propriu a început în anul 2001 când, la Sibiu, doi ingineri electronişti au deschis firma care a avut iniţial doar 12 angajaţi şi a funcţionat într-un spaţiu închiriat. „Am început foarte modest, cu o ciocolată de casă care îmi plăcea de când eram copil şi cu care în primii ani am avut rezultate slăbuţe”, rememorează Ioan Stânea, manager general şi unul din cei doi asociaţi ai firmei, alături de Gheorghe Pristavu, om de afaceri din Câmpulung Muscel. 
 
Afacerea a crescut încet, iar în 2006 firma a cumpărat spaţiul unde îşi desfăşoară şi astăzi activitatea, în parcul industrial din localitatea Şura Mică. De la cei 12 angajaţi cu care au pornit iniţial, au ajuns astăzi la aproape 70. „În 2005 a venit al noi în firmă doamna Florina Braulik (actualul director general adjunct, n.r.) şi de atunci am început să modificăm reţetele, pur şi simplu am spus că nu mai contează preţul prea mult, contează calitatea produselor şi ne-am bazat pe calitate, am ocolit zona în care concureanţa noastră dădea cu camioanele şi luau înapoi jumătate şi aşa încet încet ne-am făcut o piaţă”, povesteşte Ioan Stânea. 
 
 
Pentru că gustul batonului era acelaşi cu cel al ciocolatei făcute acasă de mame şi bunici, o colegă a venit cu sugestia să-l boteze ”batonul copilăriei” iar ideea a fost mai mult decât inspirată. Produsul a devenit un brand, fiind astăzi cel mai cunoscut şi cel mai bine vândut din portofoliul fabricii. „Am început cu produse de gramaj mic, chiar pentru copii, pentru magazinele din jurul şcolii, şi apoi am „atacat” şi populaţia adultă cu produse de 100 de grame şi atunci ma început să creştem ca şi volum de vânzări”, povesteşte managerul firmei. 
 
Din Europa până în Canada şi America
 
„Batonului copilăriei” i s-au adăugat, în portofoliul de produse, nuga Cindrel, botezată astfel după munţii din jurul Sibiului, Ioan Stânea fiind un mare iubitor de munte, prăjitura Şureanca, produs care şi-a primit numele de la localitatea unde funcţionează fabrica, salamul de biscuiţi, foile lica sau prăjiturile asortate. Firma şi-a dezvoltat reţeaua de distribuţie, iar astăzi ajung în fiecare judeţ al ţării, în magazine mai mici dar şi în 3 mari lanţuri de hypermarketuri. Următorul pas a fost intrarea pe piaţa externă, care înseamnă astăzi 20 la sută din producţie. 
 

 
„Acum avem vreo 10 mărci brevetate, avem distribuitori în fiecare judeţ, suntem pe mai multe reţele de supermarketuri şi am început acum vreo 4 ani şi să vindem export, întâi mai modest acum de 2 ani am angajat un manager special pentru export şi am ajuns până în Statele Unite şi Canada. Baza este în Europa – Italia, Spania, Germania, Suedia, Franţa, Cipru, în Anglia vindem chiar bine. Exportăm batonul acolo unde sunt mulţi români şi unde e cunoscută ciocolata de casă. Am început să lucrăm cu firme care aparţineau unor români plecaţi dincolo, avem acum mulţi clienţi care sunt de altă naţionalitate, englezi, italieni, francezi, turci, şi aceia nu cunosc ciocolata de casă, pentru ei nu reprezintă ceva tradiţional, şi acolo vindem alte produse, vindem prăjituri, vindem cu totul altceva. În străinătate distribuim şi în magazine româneşti şi în hipermarketuri, sunt clienţi care nu sunt români şi au reţelele lor de magazine şi distribuie acolo”, povesteşte managerul companiei. 
 

 
Românii din străinătate s-au îndrăgostit de ciocolata care le aduce aminte de poveştile culinare ale copilăriei, iar mailurile de felicitare au început să curgă. Unii întreabă dacă pot cumpăra online, alţii, dacă găsesc în ţară rudele, în oraşele lor de baştină. „Vă scriu după ce am descoperit batonul copilăriei recent, pe care nu-l mai savurasem de când eram copil. Adică de peste 20 de ani! Multe mulţumiri pentru că produceţi din nou aceste batoane, sunt delicioase! Ca să vă spun toată povestea am descoperit aceste batoane nu în România ci în Marea Britanie, într-un magazin cu produse româneşti. Ce ironie, nu? Vă daţi seama că, mai ales la distanţă, m-am bucurat de ele, atât de mult încât am devorat 4 în aceeaşi zi. Multe mulţumiri pentru iniţiativă, mi-aţi făcut o bucurie enormă, fără să ştiţi, departe de ţară. Multe lucruri dinainte şi imediat după Revoluţie au un gust amar, dar batoanele copilăriei doar amintiri dulci”, e doar unul din mailurile primite de companie. 
 
90 la sută manual
 
Chiar dacă au ajuns să producă anual peste 500 de tone de ciocolată, reprezentanţii fabricii din Şura Mică au păstrat modul de preparare, care este în mare parte manual. „Ciocolata de casă nu o putem automatiza, putem automatiza partea de ambalare dar restul depindem de factorul uman, de talentul persoanei respective de a lua o probă când trebuie, nici mai devreme nici mai târziu. Se malaxează, normal, dar creierul este preparatorul”, explică managerul. 
 
Reţeta este fără aditivi, şi se folosesc doar coloranţi naturali. „Aditivi nu folosim, doar un singur element pe care îl băgăm sub limitele admise, un antimucegai care apare şi pe etichetă, în toate produsele, e singurul, coloranţi toţi sunt naturali, cacao îi dă culoarea practic, laptele e de cea mai bună calitate”, spune Florina Braulik, director general adjunct al fabricii şi cea care este responsabilă de reţetele produselor. 
 

 
Succes fără reclamă
 
Fabrica de la Şura Mică a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 2 milioane de euro, cu un profit de aproximativ 10-11 la sută. Cel mai bine vândut produs a fost ciocolata de casă (520 de tone produse în 2014), apoi batoanele nuga (180 de tone) salamul de biscuiţi (62 de tone), foile lica (140 de tone) şi prăjiturile asortate (90 de tone). 
 
Managerul companiei spune că nu poţi da greş dacă oferi calitate şi diversitate, dovadă faptul că vânzarea a mers bine inclusiv în perioada crizei economice. „În perioada de criză noi am început să creştem, a fost greu să intrăm cu produsele pe piaţă pentru că nu am avut bani de reclamă, noi nu am făcut reclamă pe televizor sau la radio, dar cu perseverenţă am ajuns să avem distribuţie în fiecare judeţ. E o mândrie pentru noi că produsele noastre sunt căutate, şi produse fără nume – spunea directorul nostru de vânzări că în Moldova nu se mai spune ciocolată de casă, toţi vorbesc de batonul copilăriei, e cel mai ”tare” lucru. Suntem pe nişte reţele de hypermarketuri şi nu-ţi permiţi să scoţi un produs de calitate variabilă, în funcţie de materia primă. Trebuie să asigurăm o calitate constantă şi atunci am preferat să luăm materie primă mai scumpă, dar garantată, şi cred că şi prin asta am câştigat piaţa, prin menţinerea gustului, ani de zile a aceleiaşi calităţi a produsului”, explică managerul general. 
 
Planurile de viitor includ extinderea cu încă o hală de producţie şi utilajele aferente, printr-un proiect deja depus, pentru accesarea de fonduri europene. Un baton de ciocolată de 100 de grame costă la raft între 1,7 şi 2 lei, cel de 50 de grame 1 leu, cel de 30 de grame 50 de bani iar batonul de nuga, 1 leu bucata. 
 

Vă mai recomandăm: 

Povestea fascinantă a medicului român care a reformat sistemul de stat fără un ban de la buget: Livia Ognean, îngerul copiilor născuţi de câteva sute de grame

Medicul neonatolog Livia Ognean (46 de ani) a reuşit să mobilizeze colegi, părinţi şi oameni obişnuiţi pentru a schimba în bine viaţa unor copii de numai câteva sute de grame, internaţi la terapie intensivă neonatală în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu. Totul prin forţe proprii, independent de statul român.

Tizii sibieni ai unor politicieni celebri – strungarul Adrian Năstase, inginerul Ludovic Orban şi tâmplarul Mihai Ungureanu

Trei sibieni sunt posesorii unor nume cu rezonanţă în viaţa politică: Adrian Năstase, Ludovic Orban şi Mihai Ungureanu. Oamenii povestesc amuzaţi ce glume se fac pe seama lor, dar şi cum îşi văd celebrii tizi de la Bucureşti.

Satul unde nu s-a mai născut nimeni de 27 de ani. Povestea celor 12 oameni care mai trăiesc în Gherdeal: „Saşii au plecat în Germania, românii – sub brazi“

Ultima nuntă în satul sibian Gherdeal a avut loc în 1987, iar ultimul copil s-a născut aici în 1988. Din comunitatea înfloritoare de altădată, care număra 300 de suflete de români şi de saşi, acum au mai rămas doar 12 locuitori, şi toţi trecuţi de 50 de ani. Amintirile lor au rămas închise în cutii cu fotografii alb-negru.

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

7 Comentarii

Kinga Mesaros
22.06.2015, 15:13:32

Idee excelenta dar nu poti intra pe piata de afara cu astfel de ambalaje. Personal as face o editie "de lux" pentru export, cu un ambalaj la nivelul celorlalte produse comercializate pe afara (vezi Ferreto, Milka etc) ridicand pretul si imbunatatind ulterior calitatea. Credeti-ma in strainatate oricine isi permite sa dea €2 pe o ciocolata.

Remus Octavian Mocanu
22.06.2015, 19:49:19

Oau! Cum o fi "ciocolata de casa"? Recunosc ca n-am mâncat nicidoata... In familie se faceau tot felul de prajituri cu cacao si crema de ciocolata, dar sa se fi produs "ciocolata" nu prea îmi aduc aminte. Mâncam ciocolata cumparata, si cel mai mult imi placea batonul cu rom. Am sa caut produsul.

Lucretia Pribeagu
22.06.2015, 23:03:01

Comentariu considerat abuziv.

com adi
23.06.2015, 00:05:01

am mancat si e absolut dezgustator!. asa ca e fix o facatura. exista pe piata romaneasca multe produse de casa mult mai bune si mai sanatoase chiar daca sunt batoane sau nuga . batonul asta e fix o mizerie , parerea mea

Fabiana Sabin
23.06.2015, 01:17:58

Ce povesteeeee interesanta😂😂😂😂😂 am facut un an jumate acest interesant baton Al copilariei😃😃

Vezi toate comentariile (7)