Cazuri înfiorătoare rămase foarte mulţi ani cu „autor necunoscut“ şi apoi rezolvate. Cum au fost prinşi criminalii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Unele crime şi tentative de omor au fost rezolvate după foarte mulţi ani, atât cu ajutorul noilor tehnologii, cât şi în urma reaudierilor minuţioase a sute de persoane. Cum au fost prinşi criminalii, unii chiar şi după 18 ani, ne explică Alexandru Georgescu, prim-procuror al Parchetului Capitalei, şi Radu Gavriş, şeful Serviciului Omoruri din Poliţia Capitalei.

Campania ”România infractorilor necunoscuţi”, lansată de ziarul „Adevărul“, continuă cu povestea unor cazuri, omoruri şi tentative de omor care au îngrozit Capitala şi în care autorii au fost prinşi după mulţi ani. Alexandru Georgescu, prim-procuror al Parchetului Capitalei, şi Radu Gavriş, şeful Serviciului Omoruri din Poliţia Capitalei, explică modul în care au fost identificaţi autorii, cum au reacţionat aceştia şi de ce nu este imposibil să rezolvi un dosar cu „autor necunoscult“ (AN) chiar şi după ce a trecut foarte mult timp de la producerea faptei.

Criminali prinşi după 18 ani

Ultimele cazuri de acest fel s-au înregistrat chiar în acest an, când au fost prinşi autorii a două omoruri săvârşite în urmă cu 18 ani. Unul dintre cazuri este cel al unui profesor universitar de istoria artelor, Dan Păcurariu, care şi-a ucis fosta iubită, o profesoară de chineză. „Acum 4 sau 5 ani am stabilit că acest dosar trebuie reevaluat, refăcut, refăcute toate audierile, şi a fost o muncă extrem de dificilă şi de lungă, au fost reaudiate undeva la 100 de persoane. Culmea e că am avut şi surprize plăcute, unii şi-au adus aminte detalii, alţii ne-au indicat alţi martori. Am apelat şi la interceptări, am făcut şi percheziţie domiciliară, şi am găsit cheile de la locuinţa victimei, pe care le păstrase, avea şi copie după buletinul ei. Trei colegi de-ai mei s-au dus la mama victimei şi ea le-a spus că în cărţile victimei a găsit un bilet scris, se pare, de profesor, în care acesta îşi lua angajamentul să nu o mai urmărească. Probabil că fata îi propusese să scrie acest lucru ca să aibă o dovadă la un moment dat. Mama nu avea de unde să ştie de bilet, numai că i-a luat cărţile întâmplător, după mulţi ani, şi, deschizând, acea carte în care a găsit biletul pe care i l-a predat şi pe care noi l-am expertizat. Era scrisul domnului profesor“, povesteşte Radu Gavriş.

Un alt caz de răsunet, datând, din 1998 şi soluţionat în acest an, este cel al lui Alexandru Găină, fiului unui fost colonel DIPI, autorul unui omor prin împuşcare. Victima a fost un om de afaceri, iar criminalul ar fi fost contractat, se pare, de cineva din mafia italiană. „Munca, la fel ca în cazul domnului profesor, a constat într-o reevaluare a întregului dosar. La vremea respectivă se cereau listinguri telefonice care veneau pe hârtii şi trebuia ca un om pur şi simplu să le memoreze şi să încerce să facă legături, acum îţi vin electronic şi sunt softuri care le procesează, tu doar stabileşti nişte filtre“, explică şeful de la Omoruri. El arată ca în 2005 au fost înfiinţate la Poliţia Capitalei departamentele de analiza informaţiilor, de mare ajutor inclusiv în prinderea autorilor cu AN. „Am avut martori oculari care ne-au descris maşina cu care s-a dus la faţa locului, descriseseră şi atunci, dar uneori trecerea timpului, mai ales când eşti speriat, te face să-ţi păstrezi foarte bine amintirile de atunci şi să fii martor la un omor prin împuşcare de obicei nu se uită. Cu trecerea timpului oamenii mai vorbesc, mai fac greşeli, mă refer la autori, şi cei care îi ascultă vin şi denunţă, în special la omoruri, pentru că sunt infracţiuni foarte grave şi nimeni care are cât de cât un simţ moral nu vrea să fie părtaş la aşa ceva“, continuă Radu Gavriş.

„Uitasem de omorul ăla“

Un alt caz soluţionat după mulţi ani este cel al unui omor din 2004, autorul fiind prins 10 ani mai târziu. Este vorba despre un cetăţean străin omorât în scara blocului de către un tâlhar. „S-a ridicat sânge de la faţa locului şi au ieşit două grupe de sânge. Ne-am gândit că una e a victimei şi una trebuie să fie a autorului. Mai târziu, când am avut posibilitatea, am făcut ADN-ul şi a ieşit acelaşi pe toate, apropo de exactitatea grupelor de sânge“, explică Alexandru Georgescu, prim-procuror al Parchetului Capitalei.

În 2014 a fost prins autorul unei tâlhării urmată de crimă, petrecută în Capitală în 1997, o femeie ucisă de către doi bărbaţi. „Când am reevaluat amprentele, din 20 şi ceva ridicate la vremea respectivă au fost considerate apte vreo 4, şi din 20 şi ceva am rămas cu 19 apte acum, cu noile posibilităţi. Unul dintre autori era condamnat pe o tentativă de omor. Am reevaluat amprentele şi atunci am găsit un indiciu. Ni s-a spus că unul dintre ei este încarcerat pentru o tentativă de omor comisă tot în Bucureşti“, povesteşte Radu Gavriş. Ajunşi la el după 17 ani, povestesc anchetatorii, omul le-a spus, senin, „Uitasem de omorul ăla“. Tot pe baza unor amprente reevaluate a fost prins, în 2015, şi autorul unei tentative de omor din 2000, un bărbat care a aruncat cu benzină asupra unei femei şi apoi i-a dat foc.

Sinucidere atipică

Nu toate cazurile clasificate iniţial cu AN s-au dovedit însă a fi crime. Anchetatorii îşi amintesc de o sinucidere absolut atipică, caz petrecut în 2014. „Am avut în curtea unui liceu un cadavru incendiat, carbonizat, cu mâinile şi picioarele legate cu sârmă, cu căluş în gură, şi s-a dovedit a fi sinucidere. Evident, când găseşti aşa ceva nu te gândeşti era un bolnav psihic care a reuşit să-şi facă singur toate chestiile astea“, povesteşte Alexandru Georgescu, iar comisarul-şef Radu Gavriş îşi aminteşte şi cum au găsit, pe rând, indiciile. „Elementul cel mai important a fost că noi am găsit la el în casă, lângă Braşov, colacul din care a rupt sârma cu care s-a legat în Bucureşti. Inclusiv bidonul l-am găsit, el a plecat cu tot ce-i trebuia să se sinucidă“.

Un alt caz atipic este cel al unui omor din 1999, în care autorii au fost identificaţi în 2011. „Era în perioada în care se prescria omorul şi, când am găsit autorii, am constatat că la data faptei erau minori şi termenul de prescipţie era mai mic. Practic, atunci când i-am găsit era prescrisă în raport cu vârsta lor de la data faptei“, explică Alexandru Georgescu.  

Specialiştii spun că, în cazurile de fapte cu violenţă extremă rămase cu AN, cu siguranţă nu se poate vorbi de o tipologie a infractorilor, ci doar de excepţii. „Noi încercăm să găsim logica, uneori nu există. Am avut de exemplu un caz, un pastor american care a fost omorât. La faţa locului am găsit o seringă şi vreo două zile ne-am întrebat ce-i cu seringa, am făcut analize, droguri, putea să fie folosită şi pentru insulină, ca atunci când am găsit autorul să ne spună că văzuse el în filme, vroia să-i introducă în venă aer, gândindu-se că face un stop cardiac. Nouă nu ne-a trecut prin cap“, povesteşte Radu Gavriş.

Reacţiile autorilor, prinşi la foarte mulţi ani de la comiterea faptelor, sunt diverse. „Unii se enervează, glumiţi cu mine, din 1997 acum aţi venit, au fost unii care s-au enervat că de ce i-am prins atât de târziu, alţii recunosc şi chiar sunt uşuraţi că au scăpat, alţii îl ţin pe nu“, încheie şeful de la Omoruri.

Vă mai recomandăm: 

România celor 600.000 de dosare penale cu autor necunoscut. „În Poliţie, încă se mai lucrează cu maşina de scris. Agenţii îşi aduc şi hârtie de acasă”

Cum îi încurajează românii pe infractori. „Dacă ar fi o temă relevantă pentru societate, ea ar fi exploatată şi politic”

Ce şanse sunt să fie prins acum un criminal din anii 90. Cum s-au schimbat tehnicile de investigare în dosare cu autor necunoscut

Miniştrii de ruşine ai Afacerilor Interne. Lista guvernanţilor care au condus Poliţia Română spre haosul a 600.000 de dosare nerezolvate

Născuţi asasini: ce se ascunde în mintea celor care comit crime şi jafuri în serie. Explicaţiile psihologilor pentru infractorii „din plăcere“

Marile erori judiciare din România. Cazuri teribile cu oameni arestaţi, condamnaţi şi torturaţi ca să recunoască crime şi jafuri pe care nu le-au făcut

Vladimir Beliş, preşedintele Societăţii de Medicină Legală, explică rolul testelor ADN în Criminalistică. Cazuri celebre de omor rezolvate în România

Şefii care au necinstit Poliţia Română. Lista interminabilă a ofiţerilor cu grad înalt prinşi cu legături păcătoase

VIDEO „Asistăm la o acaparare a conducerii Poliţiei de către corupţi şi incompetenţi“. Mărturii exclusive din sistemul MAI

CAMPANIE „Adevărul” - România infractorilor necunoscuţi: 600.000 de dosare de crime, violuri şi furturi, ascunse în sertarele Sistemului

Poliţia Iaşi, ruşinea României la dosare cu autor necunoscut: locul I la violuri, furturi, tâlhării şi înşelăciuni. Cazuri terifiante: „Mi-au rupt mandibula în două locuri”

Ce spun cititorii „Adevărul“ despre ţara infractorilor invizibili. „Nepăsarea, complicitatea, lipsa de profesionalism fac din România un rai al infractorilor“

Cum a ajuns Ardealul „să bată“ Moldova la crime nesoluţionate. CAMPANIE „Adevărul“ - România infractorilor necunoscuţi

Paradoxul de pe harta infracţionalităţii româneşti. Vrancea este judeţul în care nicio crimă nu rămâne nepedepsită

Inconştienţii din Poliţie care nu ţin nici măcar evidenţa dosarelor cu autori necunoscuţi. Cazul Vâlcea: nimeni nu mai notează nimic informatizat din 2009

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite