Sibiu

articolul anterior articolul urmator

Ceaiurile secuieşti, o poveste de succes care a cucerit România şi Ungaria. Afacerea înfloreşte în grădina unui conac vechi de 300 de ani din judeţul Harghita

2
29 Aug 2015 11:13:47
Autor: Ramona Găină
Csiki Emese in gradina conacului de al Avramesti - Foto Ramona Găină
Csiki Emese in gradina conacului de al Avramesti - Foto Ramona Găină

Emese Csiki (44 de ani) a renunţat la o carieră de succes în cadrul unor programe pentru drepturile omului şi şi-a început o nouă viaţă, mai liniştită şi mai sănătoasă la ţară. În curtea unui fost conac, vechi de 300 de ani, a pus pe picioare o plantaţie de ierburi medicinale şi condimente, atestată bio, iar produsele ei se vând în magazine din România şi din Ungaria.

 
În sufrageria largă a unui fost conac din localitatea Avrămeşti, judeţul Harghita, foarte atent reabilitat pentru a se păstra farmecul de odinioară, Emese Csiki îţi spune zâmbind o poveste de viaţă desprinsă parcă dintr-un film. A terminat Academia de Ştiinţe Economice, după care a făcut un masterat în dezvoltarea comunităţii. Apoi, s-a mutat la Budapesta, unde a lucrat la o fundaţie pentru drepturile omului.
 
 
„Eram coordonator program, şi am lucrat mai ales cu refugiaţii şi pe partea de educare a toleranţei. Mi-a plăcut foarte mult acel job şi am vrut să aduc acasă ce am învăţat acolo, aşa că am înfiinţat Fundaţia Csiki în Miercurea Ciuc în anul 2000 şi am avut traininguri despre drepturile omului şi toleranţă interetnică mai ales fiindcă suntem într-o comunitate unde sunt foarte multe minorităţi. Am avut cursuri pentru toate minorităţile din România, am avut şi semninarii inaternaţionale, am avut o carieră foarte interesantă în domeniul drepturilor omului, mi-a plăcut foarte mult şi am avut foarte multe succese“, spune femeia de 44 de ani. 
 

TRANSILVANIA, „CEL MAI FRUMOS LOC DE PE TOATĂ PLANETA“

În Budapesta, a întâlnit un bărbat din Olanda care avea să-i devină partener de viaţă şi care era specialist în agricultură ecologică, având şi o fermă bio de bivoliţe într-un sat din judeţul Braşov. Venind împreună acasă, foarte des, a descoperit, cu ajutorul partenerului ei de viaţă, minunile Transilvaniei. 
 
„Deşi m-am născut şi am copilărit aici, niciodată nu mi-am dat seama cât de bogată este ţara asta, a trebuit să vină un olandez să-mi arate biodiversitatea din dealurile, munţii, pădurile şi păşunile din Transilvania. Am umblat prin foarte multe comune săseşti şi secuieşti, mi-a deschis ochii să văd cât de interesante sunt acele case vechi, cu ornamente simple. Până atunci n-am văzut aceste lucruri. A fost ceva care mi-a schimbat viaţa, am spus că vreau să lucrez şi să locuiesc într-un astfel de mediu, în mijlocul naturii. Atunci, întâmplător, nişte prieteni ne-au recomandat să venim să ne uităm la această casă veche în Avrămeşti. Am venit şi ne-am uitat, locul era părăsit, dar partenerul meu, cu toate că grădina era o adevărată junglă, nu s-a speriat, ci a spus că aici sunt aşa de multe posibilităţi de a face ceva deosebit. El a umblat în mai mult de 40 de ţări din toată lumea şi a văzut foarte multe ferme la viaţa lui, dar, cutoate acestea, partenerul meu a spus că Transilvaania este cel mai frumos loc de pe toată planeta, că aici, orice ai face, poţi să ai succes fiindcă toate acele resurse ale naturii de care ai nevoie există“, povesteşte Emese Csiki. 
 
 
Au cumpărat casa, au renovat-o şi, în 2006, împreună cu cei doi băieţi care acum au 20 şi 21 de ani. Iniţial, şi-a dorit ca tot ceea ce mănâncă în familie să fie din producţie proprie, de la legumele cultivate în grădină până la pâinea făcută în casă. Apoi, şi-a dorit ceaiuri şi condimente organice în hrana zilnică a copiilor ei şi a constatat că era un segment prea puţin acoperit pe piaţă. Aşa că s-au apucat de plantat mirodenii în grădină, iar pasiunea a devenit, încet-încet, o afacere. 
 
„Am vrut atunci ca tot ceea ce mâncăm să fie 100% produs propriu, chiar şi pâinea am făcut-o în casă. Ţin minte că am tăiat un porc şi am început să preparăm din el tot felul de produse. În toate aceste demersuri am fost ajutată de localnici, de la care am început să învăţ reţete şi tot felul de informaţii legate de cum se ţine o gospodărie. Oamenii sunt foarte deschişi aici, erau foarte bucuroşi să mă înveţe. Ne-am dorit să avem totul făcut de către noi, şi condimentele pe care să le pun pe masă voiam să le am din grădina mea. Absolut tot ce consumam voiam să le am din propria mea producţie ca să fie organic, să fie curat. Suntem împotriva a tot ce înseamnă agricultură convenţională, pentru că ştim că este foarte nesănătoasă“, spune femeia. Din această dorinţă de a avea totul din producţie proprie, a apărut şi viitoarea idee de afacere. 
 
 
A observat că ceaiurile şi condimentele pe care dorea să le consume în casă alături de familie sunt greu de procurat. „Am vrut ca şi ceaiurile şi condimentele pe care le dădeam copiiilor mei să fie organice. Aşa că ne-am apucat să plantăm aceste mirodenii în grădină. Când am început să culegem roadele muncii, am avut aşa de multe, încât am început să le împachetăm şi ne-am gândit să le vindem. Uşor, uşor am dezvoltat din această activitate o afacere“, povesteşte Emese Csiki. 
 

Englezii, francezii şi germanii vor să-i copieze afacerea

 
În grădina din curtea conacului, familia cultivă astăzi aproximativ 60 de tipuri de plante şi condimente, printre care roiniţa, cinci feluri de mentă, lavandă, echinacea, salvie, trandafiri, gălbenele, măghiran, leuştean, pătrunjel, arpagic, mărar, oregano şi ţelină. Din ele, Emese Csiki prepară mixuri delicioase de condimente şi ceaiuri, care încântă papilele gustative şi ajută organismul să fie sănătos deopotrivă. „Oamenii s-au obişnuit foarte mult să bea ceai verde şi ceai negru, care provin dintr-o singură plantă, noi avem mai mult de 200 de plante medicinale în ţară. Ţelul meu să este să facem nişte mixuri de ceai care au un gust bun. Facem şi mixuri din mirodenii şi plante medicinale, foarte multe plante medicinale sunt foarte bune pentru digestie, ajută stomacul şi au şi un gust bun“, explică Emese Csiki. 
 
 
Investiţia iniţială a fost de câteva mii de euro, iar profitul este, astăzi, de aproximativ zece la sută. Cultura are atestare bio, iar ceaiurile şi condimentele ajung în supermarketuri şi magazine naturiste din România, dar şi în marile hypermarketuri din Ungaria. Emese Csiki şi băieţii ei muncesc cot la cot, fiecare are atribuţii foarte clare şi treaba nu se face niciodată „la program“, ci atât cât este nevoie. „Ceea ce îmi place foarte mult este că nu-mi pierd creativitatea, deoarece magazinele îmi tot cer produse noi şi atunci eu pot să lucrez ca să fac nişte mixuri noi şi nişte gusturi noi. Copiii s-au decis acum trei ani că nu vor să plece în Occident şi să lucreze pentru alţii – au vrut să rămână aici şi să lucreze pentru ei“, povesteşte femeia. 
 
 
I s-a dus vestea pentru minunăţiile pe care le prepară şi felul în care le cultivă, aşa că, mai ales în lunile de vară, zeci de turişti străini îi trec pragul. Stau la un ceai, cumpără produse şi vor să afle totul despre modul de cultivare şi prelucrare. „Foarte mulţi oameni vor să aibă o grădină similară şi se interesează cum am făcut, sunt foarte mulţi vizitatori în timpul verii, am avut turişti din Ungaria, Anglia, Irlanda, Suedia, Germania, Franţa“, spune femeia. ;
 

„Natura mă ajută să înţeleg nişte reguli“

La aproape zece ani de când şi-a schimbat, practic, viaţa, spune că nu regretă nicio secundă alegerea făcută. „Ne ducem la Miercurea Ciuc numai pentru lucruri administrative, am fost şi în Londra câteva zile la un seminar şi m-am simţit de parcă aş fi fost într-o cuşcă acolo. Am spus că nu mai suport, trebuie să vin acasă, să am aer liber ca să mă simt liberă.
 
 
Parcă aş acumula energie aici, natura mă ajută foarte mult să înţeleg nişte reguli, îmi dau seama care e sensul vieţii, sunt nişte întrebări la care primesc răspunsuri aici. Când lucram într-un birou, era aşa de aglomerat şi aveam aşa de multe responsabilităţi, încât niciodată nu am avut timp să mă gândesc pentru ce fac acest lucru sau cum pot să rezolv nişte situaţii. Aici, la ţară, primeşti răspuns pentru toate aceste întrebări care sunt esenţiale ca să poţi lucra şi să poţi, mai ales, trăi“, încheie Emese Csiki. 
 
Vă mai recomandăm: 

Casele de lemn, afacerea din Secuime care a cucerit toată Europa. Cât costă o casă de lemn „la cheie“ - avantaje şi dezavantaje

Construite „pe bucăţi” în satele din jurul Gheorgheniului, mii de case de lemn au ajuns în ţări din toată Europa, la clienţi dintre cei mai pretenţioşi.
 
 
Ultima nuntă în satul sibian Gherdeal a avut loc în 1987, iar ultimul copil s-a născut aici în 1988. Din comunitatea înfloritoare de altădată, care număra 300 de suflete de români şi de saşi, acum au mai rămas doar 12 locuitori, şi toţi trecuţi de 50 de ani. Amintirile lor au rămas închise în cutii cu fotografii alb-negru.
 
 
Doi soţi din Gheorgheni (Harghita) au deschis în urmă cu cinci ani o mică fabrică de sarmale. Ideea de afaceri s-a transformat într-un adevărat succes, iar „Adevărul“ vă spune povestea ei.
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

Saas Abi
29.08.2015, 12:43:19

totusi ca sa iei un conac ca acela trebuie ceva banii..nu pornesti asa de la zero..

+2 (2 voturi)
Pârşu
29.08.2015, 14:50:50

Conacul este inchiriat, nu trebuie sa cumperi tot ce tine de o afacere pentru a incepe.

+3 (3 voturi)
Modifică Setările