Cine este Viorel Arcaş, noul preşedinte interimar al PSD Sibiu
0
Senator PSD aflat la cel de-al treilea mandat, Viorel Arcaş este din Mediaş şi este vicelider al grupului parlamentar PSD din Senatul României.
Viorel Arcaş se află la cel de-al treilea mandat de senator din partea PSD şi este în prezent vicelider al grupului parlamentar PSD din Senatul României, membru al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
Între 2004 şi 2008 Arcaş a fost senator, membru al Comisiei de buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital.
Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Babes Bolyai din CLuj, Arcaş a îndeplinit între 1983 şi 2004 mai multe funcţii în cadrul Automecanica S.A. Mediaş, începând cu cea de economist şi terminând cu cea de director general.
A fost consilier judeţean din partea PSD între 1996 şi 2004 iar din 2004 este preşedinte al organizaţiei municipale PSD Mediaş, vicepreşedinte al organizaţiei judeţene Sibiu şi membru în Consiliul Naţional al PSD. Este căsătorit şi are un copil.
Potrivit ultimei declaraţii de avere, Arcaş deţine împreună cu soţia trei terenuri intravilane în Mediaş, soţia deţinând de asemenea cote parte dintr-un teren agricol şi unul intravilan într-o comună din judeţul Sălaj.
Soţii Arcaş mai au împreună o casă de 301 metri pătraţi şi spaţii comerciale de 296 de metri pătraţi în Mediaş şi deţin jumătate dintr-un apartament din Mediaş. Soţia senatorulşui are de asemenea cotă parte dintr-o casă într-o comună din judeţul Sălaj.
Arcaş mai are două autoturisme, un Audi din 2006 şi un Mercedes din 2000, iar în conturi şi depozite bancare are în total 194.322,21 euro, 32.264,7 lei şi 1363,28 dolari. De asemenea, are şi două poliţe de asigurare de viaţă în valoare totală de 42.613,29 lei. Arcaş mai deţine, potrivit declaraţiei de avere, acţiuni sau părţi sociale la BCR, Transgaz, BCR Asigurări, SIF 4 Muntenia, Financiara SA, Automecanica SA şi Erste Bank Austria.
Arcaş a acordat de asememnea şi două împrumuturi unor persoane fizice, unul de 20.000 de euro şi celălalt de 89.055 lei.
Viorel Arcaş a câştigat ca şi senator anul trecut 58.908 lei iar soţia sa, 95.482 de lei, în calitate de şef serviciu în cadrul Romgaz. Tot ea a câştigat 49.512 lei din închiriere de imobil şi teren şi 416,28 euro din dividende de la Erste Bank.
Viorel Arcaş a fost numit preşedinte interimar al PSD Sibiu după ce Ioan Cindrea şi-a anunţat demisia din toate funcţiile deţinute în partid.
”În şedinţa Comitetului Executiv PSD, întrunit în această după amiază, am transmis decizia mea de a demisiona din toate funcţiile de conducere deţinute în Partidul Social Democrat, până la soluţionarea problemelor din justiţie. Membrii Comitetului Executiv au acceptat demisia mea şi l-au desemnat ca preşedinte interimar al Organizaţiei Judeţene PSD Sibiu pe senatorul Viorel Arcaş, până la organizarea de noi alegeri, conform statutului PSD”, a a anunţat Cindrea duminică, 14 decembrie.
Decizia lui Cindrea a venit după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat în primă instanţă la un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese. Decizia instanţei nu este definitivă, iar Cindrea a anunţat deja că va face apel, dosarul urmând să se judece tot la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În anul 2011, Agenţia Naţională de Integritate l-a acuzat pe Ioan Cindrea, la momentul respectiv deputat, de conflict de interese, pentru că în perioada 5.10.2009-01.02.2011 a avut-o angajată pe Amalia Cindrea, soţia sa, la cabinetul său parlamentar. Cindrea a contestat în instanţă decizia ANI, iar pe 21 martie 2012 Curtea de Apel Alba Iulia i-a admis acţiunea prin care Cindrea solicita anularea actului administrativ. Fostul deputat a intrat ulterior în competiţia electorală la alegerile locale, iar în iunie 2012 a fost ales preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu.
Agenţia Naţională de Integritate a făcut însă recurs la decizia de la Alba, pe 13 august 2012, iar dosarul a fost înregistrat în 21 august 2012 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Instanţa Supremă s-a pronunţat marţi, 18 martie 2014, şi a respins recursul declarat de Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei civile nr. 115 din 21 martie 2012 a Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, ca nefondat.
Lucrurile nu s-au oprit însă aici. Pe 27 iunie 2014, Parchetul General a anunţat trimiterea în judecată a lui Cindrea pentru conflict de interese. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care a constatat pe 14 august 2014 "legalitatea sesizării instanţei" şi a dispus începerea judecăţii în cazul preşedintelui CJ Sibiu.
Ioan Cindrea a condus organizaţia judeţeană PSD Sibiu din 1996, are la activ 3 mandate de deputat iar între 2001 şi 2004 a fost secretar de stat, preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
Vă mai recomandăm:
Unul dintre cele mai fierbinţi subiecte ale campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale 2014 sunt cele şase imobile deţinute de Klaus Iohannis şi de soţia sa în municipiul Sibiu. Controversele au fost cu atât mai mari cu cât candidatul ACL la Preşedinţie a fost foarte rezervat în privinţa acestui subiect. Pentru a face lumină în acest caz, jurnaliştii „Adevărul“ au mers pe urmele imobilelor primarului din Sibiu.
EXCLUSIV Klaus Iohannis. Secretele neamţului care vrea să fie preşedintele României
Klaus Werner Iohannis este primul personaj prezentat în detaliu, din seria candidaţilor la preşedinţia României, în cadrul campaniei „Alege preşedintele”, pe care ziarul „Adevărul” o demarează astăzi atât în ediţia tipărită, cât şi în cea online, pe www.adevarul.ro.
O discuţie simplă în limba română, pe plaiurile Ţinutului Secuiesc, se transformă într-o adevărată încercare pentru mulţi locuitori de aici. Copiii recunosc că li se predă la şcoală limba ţării lor, chiar şi câte trei - patru ore pe săptămână, dar asta nu le este suficient pentru a putea să te înţeleagă sau să-ţi răspundă.
Cu puţin timp înainte de intrarea în campanie electorală, liderii UDMR au depus în Parlament un nou proiect privind autonomia Ţinutului Secuiesc. Jurnaliştii „Adevărul” au vrut să afle cum a ajuns acest proiect în inima Secuimii, în Harghita şi Covasna, la oamenii de rând. Părerile lor sunt împărţite.
Se încarcă comentariile...
