Cum tratăm arsurile solare şi cum alegem cea mai bună cremă de plajă – explicaţiile şi sfaturile specialiştilor. Ce se poate întâmpla dacă stăm prea mult la soare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Expunerea la soare trebuie evitata intre orele 10:00 si 16:00, spun specialistii
Expunerea la soare trebuie evitata intre orele 10:00 si 16:00, spun specialistii

Specialiştii în dermato-venerologie spun că loţiunile şi cremele de plajă trebuie alese în funcţie de mai mulţi factori şi trebuiesc aplicate cu cel puţin 30 de minute înainte de a ieşi la soare.

Expunerea la soare fără a ne proteja corespunzător poate avea efecte neplăcute atât pe termen scurt cât şi pe termen lung, spun specialiştii. “Expunerea în mod corect la soare aduce beneficii printre care amintim pe cele de ordin estetic şi psihologic (în combaterea stărilor depresive), dar şi de întărire a sistemului osos (favorizează sinteza de vitamina D). Expunerea prelungită însă, în special dacă aceasta are loc în lipsa măsurilor elementare de fotoprotecţie, poate avea urmări neplăcute atât pe termen scurt (arsurile solare) cât şi pe termen lung (poate constitui un factor de risc pentru apariţia cancerului cutanat sau poate agrava o afecţiune dermatologică deja existentă, de exemplu lupus eritematos sistemic sau diferite colagenoze). Dintre persoanele care se expun în aceleaşi condiţii, cele mai susceptibile la efecte nedorite sunt cele cu fototip I sau II, respectiv persoanele cu pielea deschisă la culoare şi ochii albaştri sau verzi, persoanele care de regulă se înroşesc după ce stau la soare”, precizează conf.univ.dr. Maria Rotaru, medic şef la Secţiei Clinice Deramto-Venerologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu.  

Cum apar arsurile solare?

Potrivit specialistului, razele ultraviolete sunt absorbite în tegument ceea ce duce la sinteză şi eliberare în piele de “mediatori ai inflamaţiei”. “Drept consecinţă apare eritemul, adică roşeaţa pielii (apare după aproximativ 4- 6 ore, are un vârf la 24 de ore şi cedează gradat până la 72 de ore), creşterea locală a temperaturii, edemul (umflarea) pielii şi sensibilitate la atingere. În cazuri severe, tabloul clinic este completat de vezicule, bule (băşici) şi durere. Pe măsură ce eritemul şi edemul se remit, apar coji sau cruste. În plus faţă de manifestările cutanate, pacientul cu arsură solară poate prezenta şi simptome ca dureri de cap, migrenă, frison, slăbiciune marcată, febră, greaţă, vărsătură, palpitaţii. În ciuda simptomatologiei, uneori resimţită intens de către pacient, arsurile solare sunt superficiale, interesând doar stratul extern al pielii, încadrându-se în arsuri de gradul I”, spune medicul. 

Factorii de risc in arsurile solare

Potrivit specialistului, gravitatea arsurilor solare este influenţată de mai mulţi factori, printre care momentul şi durata expunerii la soare. “În producerea arsurilor solare intervin o serie de factori de risc ce influenţează semnificativ gravitatea acestor leziuni: momentul expunerii (riscul este mai mare dacă expunerea se face între orele 10 dimineata şi 4 după-amiaza), timpul de expunere la soare, intensitatea razelor, sensibilitatea pielii, hidratarea pielii, afecţiuni ale pielii, zone iritate, altitudinea (cu cât creşte înălţimea, cu atât scade gradul de filtrare a radiatiilor solare), perioada anului (riscul este mai crescut în lunile de vară), persoanele blonde, pistruiate şi cu pielea albă sunt cele mai predispuse arsurilor solare”, spune conf.univ.dr. Maria Rotaru

Cum tratăm arsurile solare

Dacă aţi stat la soare mai mult decât ar fi trebuit, puteţi urma un tratament la domiciliu, însă în cazuri grave prezentarea la un medic specialist este obligatorie. “Tratamentul la domiciliu include aplicarea de comprese reci pe zonele afectate, efectuarea frecventă de duşuri cât mai reci pentru diminuarea senzaţiei de căldură excesivă, aplicarea locală de loţiuni calmante cu mentol, aloe vera şi creme sau lotiuni conţinând hidrocortizon 1%; de asemenea se recomandă consumul de lichide în cantitate cât mai mare (de preferat nu foarte reci). Dacă sunt flictene nu se sparg pentru a preveni suprainfecţia şi pentru a grăbi vindecarea. Dacă pacientul prezintă modificări cardiovasculare (hipotensiune) ar trebui să stea într-o încăpere răcoroasă şi să fie întins pe pat până când simptomatologia se ameliorează. Tratamentul specific al durerii şi febrei se poate realiza cu antialgice sau anti-inflamatorii nesteroidiene. În cazuri grave este totuşi obligatorie trimiterea pacientului într-un serviciu medical specializat”, spune conf.univ.dr. Maria Rotaru. 

Cum prevenim arsurile solare şi cum alegem cea mai bună cremă de plajă

Prevenirea arsurilor solare include în primul rând evitarea expunerii la soare între orele 10:00 şi 16:00, când razele soarelui sunt cele mai puternice. “Se aplică regula umbrei: o umbră mai mare decât înălţimea persoanei înseamnă o expunere mică, în timp ce o umbră cu dimensiuni mai mici atestă o expunere mai mare. Un rol important îl are şi îmbrăcămintea care trebuie să includă pălării cu boruri cât mai largi, hainele trebuie să fie confecţionate din materiale naturale (in, bumbac), cât mai largi şi purtarea de ochelari de soare cu protecţie UV. În cazul în care evitarea expunerii la soare nu este posibilă, se recomandă folosirea produselor speciale de protecţie împotriva razelor UV şi infraroşii”, explică specialistul. 

Când alegeţi crema de plajă, trebuie să ţineţi cont de mai mulţi factori. “Există produse cu factor de protecţie atât pentru adulţi, cât şi pentru copii. Pentru a-şi exercita rolul protector, produsele de protecţie solară trebuie aplicate cu minim 30 de minute înainte de a ieşi în soare. Zonele pe care se aplică sunt, desigur, cele mai expuse la razele soarelui, insistându-se pe nas, urechi, gât, scalp şi buze (se recomandă folosirea de balsamuri speciale de buze cu SPF pentru a preveni uscarea acestora).  

Persoanele cu tenul deschis sunt cele mai vulnerabile la o arsură solară imediată, motiv pentru care le sunt recomandate cremele cu SPF 50, în timp ce persoanele cu tenul mai inchis pot folosi loţiuni sau spray-uri cu factor de protectie de 15 sau 20.  În cazul pielii uscate este indicată alegerea unei creme protectoare cu proprietăţi hidratante; în cazul pielii grase se recomandă folosirea unui gel, fluid sau emulsie, care să nu lase vreo peliculă la suprafaţa ei. Există produse fotoprotectoare speciale pentru tenul acneic. 

Pielea sensibilă trebuie îngrijită folosind produse fără alcool şi fără exces de substanţe chimice. În cazul în care persoana prezintă alergii la diferite produse de îngrijire a pieli, aceasta este sfătuită să aleagă creme de protecţie care să nu conţină acid para-aminobenzoic sau parfum (aceste substanţe fiind incriminate cel mai des în apariţia reactiilor alergice). De-a lungul zilei, stratul de cremă trebuie reînnoit de 2-3 ori (sau chiar mai frecvent în cazul în care persoana transpiră mult sau stă în apă). Aceste recomandari se datorează faptului că pielea udă este mult mai predispusă să dezvolte arsuri solare.  

Odată vindecate, arsurile solare nu vor mai reprezenta o bătaie de cap, însă pielea va suporta efectele pentru mult timp. Arsurile repetate pot cauza riduri, pistrui, îmbătrânire prematură, dar şi alte boli de piele. Razele ultraviolete au ca efect modificarea ADN- ului din celulele pielii, astfel încât cancerul cutanat reprezintă o afecţiune iminentă în cazul expunerii excesive la soare. O arsură solară în copilărie creşte riscul apariţiei cancerului de piele odată cu înaintarea în vârstă. Protejarea pielii înca din copilărie este esenţială pentru o piele sănătoasă mai târziu”, mai spune conf.univ.dr. Maria Rotaru. 

Vă mai recomandăm: 

Povestea fascinantă a medicului român care a reformat sistemul de stat fără un ban de la buget: Livia Ognean, îngerul copiilor născuţi de câteva sute de grame

Medicul neonatolog Livia Ognean (46 de ani) a reuşit să mobilizeze colegi, părinţi şi oameni obişnuiţi pentru a schimba în bine viaţa unor copii de numai câteva sute de grame, internaţi la terapie intensivă neonatală în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu. Totul prin forţe proprii, independent de statul român.

De ce lăcrimăm când tăiem ceapă şi de ce femeile plâng mai mult decât bărbaţii? Explicaţia nebănuită a specialiştilor

Ochii lăcrimează din diverse motive, iar lacrimile apărute în timp ce tăiem ceapa au o explicaţie cât se poate de ştiinţifică, spun specialiştii.

Cum recunoaştem un atac de panică şi cum putem preveni stările de anxietate. Cei care trec prin aşa ceva se tem de o moarte iminentă

Anxietatea poate sta la baza panicii, spun specialiştii, diferenţa dintre cele două fiind dată de intensitatea manifestării. Atacul de panică este, practic, o agravare a unei tulburări anxioase.

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite