Drumeţie de poveste pe vârful Negoiu, muntele de pe care se vede Dunărea
0
Minunile ascunse ale Făgăraşilor curg de la cabana Negoiu pînă pe vârf de munte, într-un tablou de poveste care îţi umple sufletul şi îţi taie respiraţia. Haideţi cu noi într-o excursie minunată, în cadrul campaniei Adevărul „125 de locuri pentru care iubim România“.
Primul pas e drumul până la cabana Negoiu, care se parcurge uşor. Din DN 1, din Porumbacu de Jos, mergeţi cu maşina preţ de 7 kilometri, până la Porumbacu de Sus, şi apoi urmaţi drumul spre munte, marcat tot timpul cu triunghi albastru. Mergeţi pe Râul Mare aproximativ 22 de kilometri, tot cu maşina, până la cariera de marmură iar de aici pe jos până la cabana Negoiu faceţi aproximativ o oră şi jumătate de traseu prin pădure, marcat cu triunghi albastru.
Prima cabană construită la Negoiu a fost ridicată în inima muntelui acum mai bine de 100 de ani. “În 1896, cand s-a făcut cabana, era o mare problemă să se ajungă pe vârful Negoiu, pentru că era pe graniţa între Ţara Românească şi Austro-Ungaria şi era foarte greu de ajuns. Atunci drumul de ajuns la cabana Negoiu era coborând de la cabana Negoiu în Valea Sărăţii şi apoi urcai către vârf. Ca să se evite urcuşul şi coborâşul acesta după anii 1900 s-au făcut 7 poduri pe versantul stâng al Văii Sărăţii iar drumul în acea perioadă se numea Drumul pe la Strunga Dracului. După ceva timp turiştii i-au schimbat denumirea, din Drumul pe la Strunga Dracului a devenit Drumul pe la poduri”, povesteşte Andrei Buta, un mare pasionat al muntelui şi autor al mai multor cărţi de specialitate.
Varful Negoiu de la Cabana Negoiu - Foto Andrei Buta
De la cabană e musai să plecaţi în drumeţie la primele ore ale dimineţii. “Din cabana Negoiu plecăm spre sud pe partea stângă a versantului, cum urcăm, cât mai de dimineaţă. Cam în trei sferturi de oră ajungem la Valea Sărăţii, apoi încă 45 de minute şi ajungem la Piatra Prânzului. Aici este o ramificaţie importantă deoarece în stânga facem către Strunga Ciobanului, cea care înainte a fost denumită Strunga Dracului, şi la dreapta urcăm spre şaua Cleopatrei. Traseul este marcat cu triunghi albastru. Ajungem în Şaua Cleopatrei, aici sunt două pietre mari care numesc Acele Cleopatrei, cele cu cu care i-a împuns inima unui zmeu, aşa se zice că ar fi legenda”, explică Andrei Buta.
Din Piatra Prânzului până în Şaua Cleopatrei mergeţi încă 30 de minute şi urcaţi spre stânga. În 30 de minute ajungeţi pe vârful Negoiu pregătiţi să zâmbiţi şi să vă bucuraţi sufletul cu o privelişte care îşi taie respiraţia. În perioadele cu vreme bună, din inima Făgăraşului se poate vedea pînă şi Dunărea.
Drumetie pe varful Negoiu - Foto Andrei Buta
“Putem să ne întoarcem pe acelaşi traseu sau, de pe vârf, să mergem înainte şi pe traseul cu cruce galbenă să coborâm spre lacul Călţun. Trecem după aproape 40 de minute de coborâre de pe vârf, ajungem în Strunga Doamnei. De acolo coborâm spre stânga încă 10 minute şi reluăm traseul pe cruce roşie spre Strunga Ciobanului. De la intersecţie până în Strunga Ciobanului cam o oră şi jumătate avem de mers. Peisajul este superb, cad pe noi toate stâncile şi arată extraordinar, e greu de descris în cuvinte.
Lacul Caltun - Foto Andrei Buta
Din Strunga Cioabnului ne aşteaptă un coborâş dur şi lung până la cabana Negoiu, cam încă două ore. Tot traseul, în circuit, necesită cam 8-10 ore, se face într-o zi şi trebuie foarte multă apă pentru că din Valea Sărăţii practic nu mai ai niciun gram de apă până te reîntorci în acelaşi loc, deci trebuie să cari apă cu tine, 2-3 litri de apă de persoană. De asemenea le recomandăm turiştilor să facă traseul numai pe vreme bună”, explică Andrei Buta.
Vă mai recomandăm:
Bicicliştii experimentaţi spun că traseul până pe vârful Măgura nu e unul uşor, dar merită din plin tot efortul. Priveliştea de pe vârf opreşte parcă timpul şi te lasă fără cuvinte.
FOTO Păltiniş la 120 de ani. Povestea vechii staţiuni montane săseşti Hohe Rinne
În decorul splendid al Munţilor Cindrel, în 1894 o asociaţie săsească pune bazele renumitei staţiuni montane româneşti Păltiniş. La mai bine de un secol de atunci, zona a rămas un adevărat rai al iubitorilor de drumeţii montane şi al pasionaţilor sporturilor de iarnă.
Cu rucsacul în spate şi cu nelipsitul aparat de fotografiat Munţii Făgăraş vă aşteaptă cu peisaje de poveste, care încântă ochiul şi bucură sufletul. În campania „125 de locuri pentru care iubim România“, vă invităm la drum prin Făgăraş!
FOTO Vacanţă în colibe ciobăneşti. Relaxare în cel mai autentic stil românesc
La patru kilometri de Tilişca, un sat din Mărginimea Sibiului, în inima muntelui, câţiva ciobani autentici aşteaptă turişti pentru o vacanţă în colibe vechi de mai bine de 100 de ani, cu mâncare tradiţională de la stână.
Se încarcă comentariile...
