FOTO Doi tineri din Sibiu şi o afacere deşteaptă: vacanţă într-o gospodărie ţărănească, filme în podul şurii, plimbări cu căruţa şi mâncare ca la bunica acasă
0Doi tineri din Sibiu vă aşteaptă în weekend, într-o gospodărie ţărănească superbă din Mărginimea Sibiului, cu proiecţii de filme în podul şurii, plimbări cu căruţa, precum şi cu cele mai bune preparate tradiţionale româneşti.
Cătălin Cornăcel are 30 de ani şi lucrează în Sibiu ca librar. Anda Suciu (32 de ani) este PR la o clinică din oraş şi împreună administrează casa de vacanţă din Rod, un sat din Mărginime, aflat la 30 de kilometri de Sibiu, a unor prieteni de-ai lor tocmai din Alaska. După ce a fost cumpărată, gospodăria a fost reabilitată în cel mai pur stil tradiţional.
„Am început de la zero, sunt două case în acea gospodărie, una datează din 1895, iar cealaltă este mai nouă, din 1950. Am pornit cu reabilitarea încă din anul 2006. O consider o restaurare reuşită, dar acum aş face-o mult mai tradiţional. Casele au fost refăcute atât la interior, cât şi la exterior: izolaţie, tencuială, podele, zugrăveli. Bucătăria de vară a devenit o bucătărie cât se poate de modernă. Totul s-a făcut folosind, bineînţeles, doar teracotă şi lemn de brad“, povesteşte Cătălin.
Apoi, inspiraţi de prietenii lor cu o iniţiativă similară în Valea Hârtibaciuliu, Anda şi Cătălin au decis să lanseze o altfel de provocare: în al doilea weekend din fiecare lună, începând din mai şi până în octombrie inclusiv, doritorii să vină să petreacă o zi de poveste în lumea satului, cu tot ce înseamnă tradiţiile lui. În plus, pentru că au apărut cereri pe parcurs, fac şi brunch-uri (n.r. – masă luată între micul dejun şi prânz) la cerere, în celelalte weekenduri din lună, pentru companii care caută altfel de teambuildinguri.
LA FILM, ÎN FÂN
Doritorii vin şi petrec o zi în curtea casei tradiţionale, pot vedea filme tolăniţi în fân, în şură, se pot plimba cu căruţa pe dealuri, pot interacţiona cu oamenii din sat. Totul, lângă o masă plină cu cele mai bune preparate tradiţionale româneşti, făcute din produse cumpărate de la oamenii din sat. Pe lângă platourile cu mezeluri şi brânzeturi tradiţionale, zacuscă sau salată de vinete şi legume proaspete, vă veţi delecta şi cu un fel principal gătit de gazde după reţetele vechi din sat, folosind inclusiv vasele tradiţionale.
În curtea casei de poveste se naşte astfel un nou tip de socializare, departe de pub-uri, cluburi sau reţele sociale. „După o zi întreagă petrecută acolo, somnul e incomparabil mai bun, este un aer terapeutic pe dealuri şi prin sat şi te poţi bucura de imaginea aceea a satului pe care o mai ai încă, pentru că Rodul, dintre toate satele Mărginimii, cred că a păstrat cel mai mult din satul tradiţional românesc. Am văzut o atmosferă extraordinar de frumoasă în curtea noastră de la Rod, s-au legat prietenii, am văzut oamenii râzând. E un sentiment plăcut să ştii că eşti responsabil de efectul ăsta frumos“, spune Cătălin, subliniind efectele terapeutice ale unei astfel de escapade.
„În plus, de fiecare dată, am însoţit brunch-urile noastre de muzică în surdină, tradiţională românească sau, de ce nu, muzică modernă cu influenţe tradiţionale. Sentimentul e extraordinar, pe lângă faptul că te simţi responsabil de zâmbetele create, de atmosfera bună, simţi că reuşeşti să dai ceva satului“, completează Cătălin.
LA TĂIATUL PORCULUI
Rod Brunch are o pagină de Facebook, iar cererile curg pentru fiecare ediţie. Vin oameni de toate vârstele, români din Sibiu şi din ţară, dar şi străini. „Am avut surpriza să primim turişti germani de vârsta a treia, tineri sibieni sau adolescenţi. În principiu, sunt oamenii cu copii, dar şi tinerii care nu sunt legaţi de job în fiecare sâmbătă. Ni s-a întâmplat ca unii dintre participanţii la brunch-uri să fie angajaţi şi să-şi dorească să repete experienţa alături de colegii de serviciu. Tocmai de aceea, nu facem mai des, pentru a putea îndeplini şi dorinţele de genul acesta, de brunch-uri la cerere“, mai explică organizatorul.
Un moment special a fost cel în care, în curtea casei de la Rod, au organizat tăiatul porcului. Au avut şi turişti francezi, şi nemţi, care au au luat parte cu plăcere la toate etapele, de la tăiat la tranşat, la pregătitul jumărilor şi degustatul şoriciului şi al pomenii porcului.
Pentru brunch-urile obişnuite, participanţii au plătit 50 de lei de persoană. Cei care au venit la tăiatul porcului au plătit 60 de lei de persoană. Gospodăria de poveste de la Rod poate primi până la 60 de persoane la un brunch.
Ateliere cu sătenii şi un festival al satului
Brunch-urile de la Rod sunt organizate în strânsă colaborare cu oamenii din sat. Iar ca noutate, fiecare ediţie din acest an va avea în program ceva special. „Vom include activităţi de petrecere a timpului liber. Aşa cum anul trecut am avut plimbare cu o căruţă trasă de cai pe dealuri. Aşa cum de Ignat am tăiat porcul în gospodărie, de fiecare dată, vom încerca să ne conectăm cu oamenii satului“, dezvăluie Cătălin Cornăcel.
Pe Tanti Lenuţa din Rod, care adună ierburi pentru ceaiuri, vor încerca să o aducă să le spună ceva despre obiceiuri, iar fiecare participant va pleca acasă cu o mână de plante adunate de pe deal. „Vom încerca să ne conectăm cu tâmplarul satului, să-i vizităm gospodăria, fiecare participant la brunch va primi şi un mic suvenir făcut poate chiar de el în atelierul de tâmplărie“, adaugă Cornăcel.
Ediţiile care vor permite asta, care vor avea parte de vreme călduroasă, vor include şi proiecţii de filme în şură. „Şi, pentru că pe noi ediţiile anterioare ne-au învăţat că lumea îşi doreşte să vină cu copii, vom încerca în acea şură să avem ateliere de creaţie pentru ei. Nu mă refer aici la ateliere sofisticate, ci la ateliere distractive, care să atingă într-un mod sau altul motivul tradiţional românesc. Poate vom desena nişte modele tradiţionale din zona Tilişca sau vom găsi o metodă de a confecţiona semne de carte“, mai spune Cătălin.
SFECLA ŞI CEAPA, LEGUMELE-VEDETĂ
Ultima ediţie din acest an, cea din 3 octombrie, va fi marcată prin organizarea unui festival ale cărui „vedete“ vor fi două legume cultivate tradiţional în zonă, respectiv sfecla roşie şi ceapa. Şi pentru a-i sprijini, o familie din sat s-a oferit să le cultive sfeclă şi ceapă special pentru eveniment. „Vom pregăti produse şi dulci, şi sărate din cele două legume şi prin asta ne dorim promovarea zonei şi creşterea ei în atenţia atât a comercianţilor, cât şi a turiştilor. Am dori ca oamenii să ajungă în sat şi să cumpere produse de la săteni“, susţine Cătălin. Tot la planuri intră şi încurajarea iubitorilor de natură să vină la Rod pe bicicletă, dar şi organizarea unei competiţii de alergare montană, numită, în acord cu specificul zonei, Maratonul Mărginimii.
PACHETE TURISTICE, PASUL URMĂTOR
Cel mai frumos vis al lui Cătălin este însă transformarea casei de la Rod într-o casă de vacanţă în cel mai pur sens al cuvântului, o locuinţă unde doritorii de vacanţe altfel să vină pentru zece zile, două săptămâni sau chiar o lună de terapie prin natură. „Vom avea în viitor la Rod şi posibilitatea de găzduire pe termen mai lung, respectiv acel termen de «casă de vacanţă» care în România nu este foarte bine implementat. Foarte puţină lume înţelege termenul de «casă de vacanţă». Mi-aş dori extrem de mult ca, în zece ani de-acum încolo, să mă ocup cu aşa ceva, să ghidez turiştii în Mărginimea Sibiului şi să le ofer această casă de vacanţă ca şi alternativă la oraş, pachete de zece zile, de două săptămâni, de o lună, de terapie prin natură“, încheie Cătălin Cornăcel.
Vă mai recomandăm:
Un grup de tineri români împrăştiaţi prin toată lumea, dar uniţi de dorinţa de a face bine, adună tone de ajutoare pentru familiile sărace din România, pe care le distribuie personal. Uniţi de un sibian plecat în Germania, tinerii au înfiinţat, până acum, peste 30 de puncte de colectare şi au ajutat deja aproximativ 200 de familii.
Cu bani foarte puţini, dar cu foarte multă dragoste, un bătrân de 69 de ani din satul Ţeline, judeţul Sibiu, creşte singur trei minuni de copii.
Georgiana Vlad, o fetiţă de 11 ani din Răşinari, are numai premiul I la şcoală şi carnetul plin de „foarte bine“, chiar dacă îşi duce viaţa în condiţii extrem de modeste. O creşte bunica în vârstă de 78 de ani, într-o locuinţă de nici 20 de metri pătraţi.
Se încarcă comentariile...
