FOTO Maria Peligrad, ţărăncuţa care a câştigat în costum popular primul concurs de frumuseţe din România

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Primul concurs de frumuseţe de pe teritoriul României, expoziţia jubiliară organizată în 1906 în parcul Filaret din Bucureşti, a fost câştigat de o tânără din Sălişte, judeţul Sibiu, îmbrăcată într-un splendid costum popular, aceasta făcându-i cadou unul asemănător, mai târziu, chiar Reginei Maria.

Maria Peligrad, o ţărancă din localitatea Sălişte, judeţul Sibiu, a făcut senzaţie în anul 1906, la primul concurs de frumuseţe organizat în România. La expoziţia jubiliară organizată în parcul Filaret din Bucureşti, actualul parc Carol, ţărăncuţele cu maramă pe cap şi opinci în picioare îşi unduiau şoldurile cum ştiau ele mai bine prin faţa ţăranilor, a negustorilor, a boierilor, pentru o impresie bună. 

Provenită dintr-o familie de meşteşugari renumită în Săliştea Sibiului, localitate devenită astăzi oraş şi considerată capitala culturală şi spirituală a Mărginimii Sibiului, Maria Peligrad s-a prezentat la concurs cu un costum realizat chiar de ea. 

„Maria face parte dintr-o familie de meseriaşi şi ceea ce trebuie să observăm sunt caracteristicile ei – o faţă frumoasă, o statură, o ţinută frumoasă, ceea ce caracterizează fetele din Mărginimea Sibiului. 

Tânăra făcea parte dintr-o familie de meşteşugari, dintr-o familie emblemă a Săliştii de altădată şi a Săliştii de astăzi, oameni înstăriţi, care prin muncă au realizat ce au realizat”, spune Teodor Dumitru Banciu, fost primar al localităţii şi un pasionat cercetător al tradiţiilor şi istoriei oraşului. 

Costumele superbe din Mărginime – de la pahiol la ţesătura cu fir de aur

Costumul tradiţional din Mărginime, cu care Maria Peligrad a făcut senzaţie la Bucureşti, a fost şi a rămas renumit în toată ţara. De la pahiolul purtat de cap de fetele nemăritate şi până la straiele ţesute cu fir de aur, costumele din Mărginime au dus mai departe tradiţia veche de sute de ani.  

„Este un port care în România e ceva deosebit, culorile alb negru ce reprezintă viaţa mărginenilor. În portul popular găsim cusături cu fir de aur, ceea ce înseamnă bogăţia zonei Mărginimii, albul, sufletul curat al Mărginimii şi negru, vremurile grele care au trecut de-a lungul istoriei peste Mărginimea Sibiului

Albul şi negrul, unde îl vedeţi în România, îl poartă cetăţeni sau locuitori ai satelor de dincolo de munţi, din Novaci, din Gorj, din Vâlcea, din Argeş. Acei locuitori sunt plecaţi sau au obârşia tot în Mărginimea Sibiului. În completare la portul alb negru pe care îl purta Maria Peligrad vine pălăria de cioban, rotundă, pe care iarăşi o găsim în toată ţara iar acei oameni îşi au originea în Mărginimea Sibiului. 

Specific pentru Sălişte este pahiolul, acea maramă pe care o vedem pe capul Mariei Peligrad, dar specific pentru fetele nemăritate, după ce se mărită fetele poartă în cap cârpa neagră. Se mai poartă acum la Sălişte pahiolul de către membrii reunii române de cântări”, explică fostul primar al localităţii. 

Tradiţia ţesutului la Sălişte  

În monografia oraşului, intituală „Săliştea Sibiului, străveche vatră românească” şi publicată în 1990, se vorbeşte pe larg despre tradiţia ţesutului de costume populare la Sălişte.  

„Ţesăturile erau lucrate cu multă măiestrie, dovedind că săliştencele au ştiut de mult să armonizeze practicul cu frumosul. Deosebită măiestrie au dovedit săliştencele şi în realizarea costumului naţional, pe care mărginenii l-au purtat cu mândrie şi în afara zonei Mărginimii, pretutindeni pe unde i-a dus transhumanţa ori şi-au desfăşurat activitatea de comerţ, fiind preţuit şi admirat în toată ţara şi constituind pentru toţi românii un simbol al conştiinţei şi mândriei naţionale. 

Piesele costumului erau deosebit de frumoase, mai ales dacă se iau în considerare cele ale portului de sărbătoare, lucrate de femei cu atâta măiestrie şi migală. Între săliştencele care au realizat cu mâinile lor adevărate opere de artă se remarcă Ana Jurcă de la Ştează, care, după ce soţul ei, plecat în transhumanţă în 1880, nu s-a mai întors, şi-a crescut cei cinci copii din astfel de cusături de cămăşi bărbăteşti şi ii brodate la guler şi mîâneci, precum şi şurţe în alesături cu fir de aur sau cu vărgi înflorate. Ea a transmis această măiestrie fiicei sale Maria căsătorită Bota, au pus bazele unui atelier de costume sălişteneşti, la Sibiu, unde s-au format meseriaşi de renume”, se arată în monografie.

Volumul aminteşte şi performanţa Mariei-Soră Peligrad, dar şi a altor ţesătorese renumite de la Sălişte.

„Printre talentele cusătoare de ii şi cămăşi bărbăteşti, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, se numără şi Maria Nicolau Zintea, care participând în anul 1881 la expoziţiunea română din Sibiu, cu diferite articole femeieşti lucrate de mână, a obţinut diploma de recunoştinţă, aflată astăzi în muzeul „Valori culturale săliştene”, precum şi Ana Ţaţa de pe strada Bucureşti, care împreună cu alte femei realizau, către sfârşitul veacului trecut, costume sălişteneşti ce le vindeau până departe, dincolo de munţi. 

La fel, Maria-Soră Peligrad, vestită pentru frumuseţea sa dar şi pentru costumul popular executat de ea, a obţinut cea mai înaltă distincţie la expoziţia jubiliară de la 1906 de la Bucureşti. Această ocupaţie a avut continuitate şi în secolul al XX-lea, după primul război mondial şi în zilele noastre prin Ana Rusu, surorile Samoilă, Ana şi Maria Jitian, Maria Naiţă de pe strada Ştează şi fiica sa Maria, surorile Dejan din Folteşti”, se mai arată în monografia localităţii. 

Vă mai recomandăm

GALERIE FOTO Oierit modern, după moartea transhumanţei. Palatele ciobanilor din Poiana Sibiului

FOTO Dezvăluiri de familie din viaţa poetului şi omului politic Octavian Goga

GALERIE FOTO Mărturii impresionante despre ultimii ani de viaţă ai lui Constantin Noica

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite