GALERIE FOTO O firmă sibiană a făcut senzaţie la salonul de inventică de la Geneva. Povestea meselor tactile şi a panourilor premiate cu medalia de aur
0Inginerul sibian Alexandru Dragomir şi echipa sa s-au întors de la Geneva cu o medalie de aur şi au deja discuţii pentru comenzi importante pe piaţa internaţională.
Povestea sistemelor tactile de la Sibiu începe în urmă cu doi ani, când în cadrul unei emisiuni televizate doi investitori i-au acordat credit inginerului sibian care mersese acolo pentru a-şi prezenta ideile. „Acum aproximativ 2 ani am participat la o emisiune în Bucureşti şi am obţinut finanţare de la 2 investitori, Mircea Tudor care este inventator şi deţinătorul unei companii care a câştigat de două ori la rând Grand Prix-ul la Geneva, cu două invenţii, şi a doua persoană este Dragoş Anastasiu, deţinătorul altei companii, şi care ne-au oferit oportunitatea financiară de a promova produsele în care eu credeam şi pe care eu le-am dezvoltat, şi anume aceste mese tactile şi sisteme interactive.
În decursul acestor doi ani am reuşit să le punem la punct şi să existe şi faptic nu doar ca şi idei, iar vârful s-a concretizat la Geneva. Am participat ca şi companie privată, nebeneficiind de sprijinul guvernamental, alături de alte trei companii, iar feedback-ul, atât al juriului cât şi al vizitatorilor, a fost peste aşteptările noastre. Am avut tangenţă cu potenţiali clienţi, şi deja sunt în discuţii comenzi importante pe piaţa internaţională”, povesteşte Alexandru Dragomir.
Masa pe care îţi verifici mailul, la restaurant
Firma condusă de tânărul inginer de la Sibiu are în portofoliu mai multe produse, pe care le-a prezentat la Geneva. Au vitrine interactive – proiecţii pe sticla magazinelor în care clienţii pot să cumpere, pot să vizualizeze produse ca într-un magazin online, dar şi mese interactive care pot avea utilizări în domenii din cele mai diverse.
„Sub o suprafaţă de sticlă se află un ecran de calculator, iar clientul în timp ce serveşte masa sau bea o cafea poate să-şi verifice mailul sau contul de Facebook. Produsul este targetat către zonele de HoReCa – cafenele, restaurante, zone de recepţie, dar pot fi folosite şi la expoziţii sau târguri, ca şi promovare a produselor expozanţilor. Spre exemplu, dacă ai un laptop cu un filmuleţ cu ce face produsul tău persoana respectivă trebuie să vină lângă tine şi să vedeţi acelaşi laptop, pe când pe masă discuţi la o cafea şi îi arăţi, e cu totul alt mod de a interacţiona.
O altă utilizare o avem în zona spitalelor şi a grădiniţelor, având avantajul că suprafaţa de sticlă se poate spăla şi poate fi curăţată, dezinfectată, neexistând tastatură care poate avea germeni iar mesele acestea pot conţine foarte multe jocuri şi aplicaţii educative”, explică Alexandru Dragomir.
Extrem de apreciate, mesele tactile au fost deja instalate la Bruxelles, în cadrul unui proiect pentru o mare companie multinaţională din industria cosmeticelor. Iar la Geneva, firma din Sibiu s-a bucurat să constate că interesul pentru ele vine din cele mai diverse domenii de activitate. Printre clienţi se numără chiar cei care găzduiesc expoziţia de al Geneva.
„Doctorii au venit şi au spus este pentru noi, chiar ei ne-au insuflat să continuăm să le promovăm ca zone salubre, zone care se pot curăţa, producătorii de ceasuri au venit – este pentru noi, vrem să promovăm ceasurile noastre alături de un astfel de produs iar cei de la expoziţie, de la Palexpo, chiar au spus că ăsta este într-adevăr un produs care ne poate servi ca şi servicii pentru expozanţi. Având în vedere că o masă normală se închiriază cu câteva sute de euro la o expoziţie, o astfel de masă aduce o plusvaloare mobilierului închiriat”, spune Alexandru Dragomir.
Podiumul „de aur”
Produsul care a adus medalia de aur, la Geneva, firmei de la Sibiu este un podium de sticlă care poate prezenta „într-un mod inovativ orice informaţie spre comercializare”.
„De exemplu, la un showroom auto, acea coală A 4 anostă pe care sunt scrise nişte texte alb negru se poate înlocui cu o prezentare 3 D a maşinii respective în care clientul poate să-i schimbe culoarea, poate să-i deschidă capota, să vadă motorul, să citească proprietăţi ale motorului, şi de ce nu chiar să o comande printr-un sistem online.
Bineînţeles că acea maşină poate să fie înlocuită cu succes de un ceas şi chiar un avion, ba mai mult, produsul poate să fie folosit şi ca îndrumător de locaţie, putând fi un ajutor real în malluri sau expoziţii, oferind informaţii legate de poziţionarea pe hartă a unor puncte de interes. Toate aceste informaţii sunt obţinute prin simpla atingere cu degetul a suprafeţei de sticlă”, explică inventatorul sibian.
Are emoţii şi acum, când îşi aminteşte sentimentul încercat atunci când au aflat că sunt câştigători. „A fost un sentiment foarte plăcut şi nesperat, ne-am bucurat nespus mai ales când am fluturat steagul României la premiere şi în sală câteva sute de persoane au aplaudat”.
Cât costă produsele premiate la Geneva
O masă tactilă se vinde cu preţuri cuprinse între 2.000 şi 6.800 de euro, iar un podium tactil, cu 4.100 de euro. Profitul firmei este undeva la 30 la sută iar clienţii, în mare parte, de pe piaţa externă, de la producători de servicii turistice la showroom-uri de produse de lux, malluri, expoziţii.
De ce nu sunt deschişi şi românii către astfel de produse? Preţul ar fi una din explicaţii, o alta, mentalitatea românească.
„Costisitor cu certitudine că e prima problemă, dar foarte mulţi manageri şi persoane de decizie nu văd oportunitatea pe care le-o pot oferi nişte sisteme inovative şi marjează încă pe afişe lipite în vitrină, fluturaşi sau alte modalităţi clasice şi ieftine de promovare. De exemplu, mesele noastre tactile pot oferi meniuri în format digital, tu te plimbi cu degetul şi navighezi şi comanzi direct pe sticlă, masa îţi arată cât ai de plătit, nu te mai înşeală chelnerul, iar barul are o situaţie exactă la tot ce se vinde. Sunt baruri care preferă încă meniul de hârtie, ba mai mult, faptul că îl înşeală chelnerul pe client nu e una dintre probleme”, spune Alexandru Dragomir.
Cât priveşte viitorul, firma intenţionează să-şi extindă producţia, posibil în Bucureşti, dar şi să acceseze programe cu fonduri structurale.
Vă mai recomandăm:
GALERIE FOTO Petiş, satul de vacanţă din inima României
La 40 de kilometri de Sibiu, orăşenii redescoperă liniştea şi frumuseţea unică a vieţii de la ţară. În ultimii ani, în satul Petiş şi-au cumpărat case de vacanţă sau chiar s-au mutat cu totul oameni care au trăit la asfalt, reînviind micuţa localitate săsească.
GALERIE FOTO Lecţie de viaţă. Cum să fii premiant în 14 metri pătraţi
Cei cinci copii ai familiei Hurubă, din localitatea sibiană Răşinari, au rezultate foarte bune la şcoală, deşi niciunul dintre părinţi nu are un serviciu permanent, iar acasă trăiesc în condiţii modeste.
Povestea fabuloasă a lui Dinică, poienarul milionar prieten cu Nicu Ceauşescu
O adevărată legendă printre localnicii din Poiana Sibiului, comuna celor mai bogaţi oieri din România, Dinică a avut, pe lângă situaţia materială de invidiat, şi prieteni celebri.
Miercurea Sibiului, oraşul prea ca la ţară
În 2014, Miercurea Sibiului împlineşte 10 ani de când s-a transformat din comună în oraş. Localnicii trăiesc însă tot ca la sat: nu au spital, apă şi canalizare. Oamenii spun însă că, de când locuiesc oficial la oraş, taxele şi impozitele s-au dublat.
Moromeţii, varianta Dealu Frumos: cum se văd politicienii la talpa României
În timp ce în Capitală se fac şi se desfac jocuri politice, în Dealu Frumos, localitate considerată centrul geografic al României, concluziile oamenilor sunt clare: ăia mari fură, toţi se ceartă la televizor, toţi sunt doar pentru ei. Cine sunt „ăia mari“? De aici, povestea de la sat se pierde între „nu ştiu cine-i prim-ministru“, „Băsescu e de nota 10“, „Iohannis e băiat fain“ sau „nu ştiu nimic, dar merg la vot“.
În Sădinca, un sat din judeţul Sibiu în care mai locuiesc doar şapte familii, David Stoica, un duhovnic cu har, a ridicat din temelii o mănăstire, iar la slujbele lui vin sute de oameni din toată ţara.
Se încarcă comentariile...
