FOTO Satul cu gospodării „de-a-ndoaselea“: povestea unor locuinţe unice în România
0
Câţiva dintre locuitorii comunei Moşna, judeţul Sibiu, trăiesc şi astăzi în gospodării care, prin modul în care sunt concepute, sunt unice în România. Gospodăriile atrag an de an sute de turişti străini, încântaţi nu doar de felul cum sunt făcute ci şi de bucatele tradiţionale româneşti cu care îi întâmpină localnicii.
La aproximativ 80 de kilometri de Sibiu, într-o zonă cu oameni gospodari şi peisaje de poveste, sute de turişti străini admiră în fiecare an câteva gospodării care, prin modul în care au fost concepute de vechii localnici saşi, sunt unice în România.
Întâi şura şi-apoi casa
24 de gospodării din Moşna, situate pe mai multe străzi, te primesc cu şuri impunătoare în partea din faţă, curţi foarte mari şi doar la ceva distanţă, în spate, cu vechile case săseşti, marea majoritate cumpărate de noi proprietari şi reabilitate.
”În genul acesta casele s-au făcut în partea asta de comună pentru că, în locul în care ele sunt acum amplasate fiind o mlaştină, prima dată s-a construit şura şi după aceea casa de locuit, fiind un avantaj mare şi pentru faptul că, spre exemplu, cum aveau animale înainte, nu mai trebuie să vii cu tot fânul până în spatele casei. Specificul ăsta cu şură înaintea casei e unic în toată România”, povesteşte zâmbind Romulus Diac (56 de ani), responsabil de căminul cultural din localitate şi angajat la Primărie.
Pentru că e distanţă aşa mare de la poartă până la casă, localnicii se şi întâlneau „altfel” decât restul satului. Nu „la şosea”, ca toată lumea, ci treceau unul la altul prin porţi puse undeva la jumătatea distanţei dintre casă şi şură.
„Ce mai era specific aici era comunicarea între aceste case. Fiecare casă, în partea din stânga şi cea din dreapta, are câte o poartă. Ei practic nu ieşeau până la şosea, treceau unul la altul prin portiţele puse undeva între casă şi şură”, povesteşte Romulus Diac.
Povestea celei mai vechi case din sat
Casa lui e cea mai veche din sat, datează din 1724 iar şura, tot de atunci. În pivniţă, pe o grindă veche, se vede clar, scrijelit, anul în care a fost făcută şi numele celui care a ridicat-o.
S-a mutat în casa cu 3 camere şi bucătărie cu familia întâi cu chirie, după care au cumpărat de la foştii proprietari, saşi plecaţi din ţară.
„Chiar numai am mai reparat şi am întreţinut ce era, nu am modificat nimic, am păstrat exact cum a fost forma ei iniţială. Fiind ceva de interes istoric, aşa de veche, nu am modificat”, povesteşte Romulus Diac.
Recunoaşte că i s-a părut ciudat la început, cu atâta curte, ba chiar i-a fost şi un strop de teamă. Nu numai lui, însă, ci se pare că şi proprietarilor dinainte, din moment ce casa e prevăzută cu gratii în tocul ferestrelor.
„În momentul când ne-am mutat aici, prima dată în chirie şi apoi ajungând proprietari, nu eram prea învăţaţi cu aşa teren mult, un aspect, şi al doilea, casa fiind chiar în spate prima dată să vii de la intrare până sus era deja nu numai un timp dar cu gândul ăsta că eşti undeva mai în spate, nu prea ai siguranţa care trebuie. Dar casa era prevăzută cu nişte gratii chiar în tocul geamului, din fier, probabil tot pentru a proteja”, povesteşte proprietarul celei mai vechi case din Moşna.
Străinii se îndrăgoastesc de gospodăriile „de-a-ndoaselea” şi de mâncarea tradiţională
Casa lui Romulus Diac este una din cele două din sat cu şura la stradă prinse în Ecomuzeul Regional, un concept nou de muzeu „viu” care doreşte să promoveze patrimoniul cultural al localităţilor. Până acum, i-au trecut pragul turişti din toată Europa şi toţi, cum intră, se minunează.
„Primul lucru care impresionează e locul cum e aşezat imobilul, cu şura în faţă, cu casa în spate, întotdeauna întreabă cum de e şura în faţa casei, pentru că nu au mai văzut”, spune mândrul proprietarul.
Străinii mai sunt încântaţi şi de faptul că localnicii cultivă legume în grădină, sub cerul liber, nu în sere, şi descoperă cu plăcere vinul făcut în casă, clătitele cu urdă şi vestitele gogoşi de Moşna.
„Sunt foarte încântaţi că vin în pivniţă şi servesc direct din butoi plus că au venit o dată nişte vizitatori din Anglia care au fost foarte impresionaţi când au văzut pe rafturile din pivniţă nişte bulion – au întrebat dacă pot servi – au fost foarte impresionaţi de gust şi de faptul că noi nu folosim niciun fel de îngrăşăminte chimice la recolte”, povesteşte Romulus Diac.
Curtea în care te pierzi - „Nu-mi găseam mătura, nu-mi găseam nimic”
Soţii Codoi, Dan Cornel (59 de ani) şi Valeria (55 de ani) au cumpărat gospodăria „de-a-ndoaselea” în 1987. N-au modificat nimic, doar au reparat unde era de reparat. Acum le place tocmai faptul că sunt liniştiţi, că nu au „treabă cu strada”, dar recunosc că la început a fost ciudat.
„La început a fost mai ciudat, noi nu am fost obişnuiţi cu aşa un spaţiu mare, noi de unde am venit era o curte mai mică, mai închesuită, nu-mi găseam mătura, nu-mi găseam nimic, oboseam, acum m-am obişnuit cu kilometrii ăştia. Asta a fost prima problemă, nu ştiam unde am mătura, unde am făraşul, acolo le aveam toate lângă uşă”, povesteşte râzând doamna Valeria.
Turişti din toată lumea redescoperă autenticul la Moşna
Comuna Moşna e atestată documentar 1280, iar în prezent, cu cele două sate aparţinătoare, Nemşa şi Alma Vii, numără 3.683 de locuitori.
Pe lângă cele două case cu şurile la stradă, în circuitul de Ecomuzeu la Moşna se mai pot vizita o moară tradiţională, locuinţe tradiţionale în Nemşa, sat aparţinător, precum şi biserica fortificată datând din secolul XVI, considerată cea mai frumoasă biserică-hală din zona Târnavelor.
„Vin străini şi vin şi români mulţi. Anul trecut, de exmplu am avut in Japonia, nemţi, francezi, englezi. Străinii sunt tare încântaţi, mai ales că le şi vizităm, într-una din case e o gospodărie tradiţională unde se produce miere, le explică strănilor cum se face, oaspeţii gustă şi cumpără”, spune Eugen Roba, primarul comunei.
Vă mai recomandăm:
GALERIE FOTO Afacere de succes cu opinci şi ciorapi de lână
VIDEO FOTO Afacere inedită: fermă de cerbi
GALERIE FOTO Superafacere: hotel decorat ca-n Epoca de Aur
Se încarcă comentariile...
