Lecţia celui mai poluat oraş şi zestrea lăsată urmaşilor: pădurea de nuci de 10 milioane de euro FOTO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Prima pădure de nuci din România - la Copşa Mică - Sibiu Foto Adevărul - credit Primăria Copşa Mică
Prima pădure de nuci din România - la Copşa Mică - Sibiu Foto Adevărul - credit Primăria Copşa Mică

Peste 1.000 de hectare de teren cu plop, salcâm şi salcie au fost împădurite în ultimii 25 de ani în Copşa Mică, din judeţul Sibiu, unde a fost plantată şi prima pădure de nuci din România. În 2006, era declarat cel mai poluat oraş al Europei. Zona se confrunta cu poluarea extremă de zeci de ani

Astăzi, orăşelul predă ţării şi lumii o lecţie despre industrializarea fără respect pentru om şi natură, despre cum cursul istoriei se poate schimba, dar şi despre capacitatea extraordinară de regenerare a naturii. Localitatea s-a schimbat graţie plantărilor masive din ultimele decenii şi lasă urmaşilor o avere extraordinară: „Peste 80 de ani, hectarul de pădure de nuci va valora 1 milion de euro. Este o zestre pentru oraş. Şi până atunci va putea fi exploatată”, dezvăluie pentru „Adevărul” primarul Daniel Mihalache (PNL) omul care deţine frâiele localităţii de 20 de ani. 

GALERIE FOTO ACŢIUNEA DE ÎMPĂDURIRE A 10 HECTARE CU PRIMA PĂDURE DE NUCI DIN ROMÂNIA

Povestea schimbării oraşului „cel mai poluat” a început în urmă cu 25 de ani când Copşa Mică a beneficiat de un proiect de reconstrucţie ecologică pe fonduri guvernamentale.  

„Moartea invizibilă” de la Copşa Mică 

Industrializarea a început la Copşa Mică în perioada interbelică, când în zonă a început să se  exploateze gazul metan. În acele vremuri (1933) a avut loc şi cel mai mare incendiu din România, care a durat 7 ani. Au apărut apoi două fabrici în localitate, Carbosin şi Sometra, care produceau negru de fum, acid sulfuric şi metalele neferoase, printre care plumb şi cadmiu. 

„Prima dată a fost o întreprindere metalurgică belgiană, cu acţiuni publice, apoi a apărut prima fabrică: un cuptor rotativ culcat care producea metale neferoase. Apoi au apărut Carbosin şi Sometra, cea chimică producea negrul de fum, iar cealaltă o „moarte invizibilă”: plumb, stronţiu, acid”, îşi aminteşte Daniel Mihalache.  

Zeci de ani, Copşa Mică a fost un fel de „gaură neagră” pentru oameni şi natură, din cauza poluării. După Revoluţie, un ONG american a adus aspiratoare pentru praful din spaţiile publice, iar copiilor li s-a inoculat ideea de se spăla în permanenţă pe mâini. A dat rezultate automat, gradul de îmbolnăvire în rândul minorilor a început să scadă. Apoi s-au închis şi fabricile: Carbosin în 1993, iar la Sometra furnalul nu mai arde din 2008. 

Aerul a devenit mai curat. „După închiderea fabricii, aerul din Copşa Mică a devenit mai curat decât în oraşele mari. Acum avem mai multe staţii de măsurare a calităţii aerului care arată ce se întâmplă în timp real. Calitatea aerului este ca într-o zonă de munte. Nu mai există poluare la ora actuală”, mai spune primarul.    

   

„Acum furnizăm aer. Suntem o Sinaia mai mică, pe 10 hectare”

Situaţia s-a schimbat odată cu împăduririle. Ocolul Silvic din Mediaş a plantat copaci pe 400 de hectare în Copşa Mică şi în total pe mai bine de 1000 de hectare de teren, pe Valea Târnavei. „A început în urmă cu 25 de ani şi a continuat de când eu sunt primar. Salcia, salcâmul şi plopul au mers cel mai bine, pentru că oraşul era grav afectat de poluarea istorică”. 

A urmat apoi un alt proiect cu fonduri guvernamentale, „Spaţii verzi contra poluare”, când s-au înfiinţat patru parcuri publice. „Am sperat că oprim praful să mai intre în case şi în instituţiile publice, pentru că la acea vreme încă existau elemente grele în praf”, mai explică Daniel Mihalache.

În urmă cu patru ani, primarul din Copşa Mică a devenit celebru când a plecat pe jos la Bucureşti, pentru a atrage atenţia asupra lipsei de fonduri pentru lucrările edilitare. A făcut 11 zile, dar gestul său a avut ecouri: i-a cunoscut pe cei de la Asociaţia Tăşuleasa Social cu care avea să demareze ulterior mai multe proiecte. 

La finele săptămânii trecute, 19 – 21 septembrie, peste 500 de voluntari au plantat la Copşa Mică prima pădure de nuci din România. Pe lângă purificarea aerului, iniţiativa urmăreşte nu doar componenta economică, ci şi pe cea turistică, pădurea fiind inclusă în traseul Via Transilvanica. 

„Am ales nucul din două motive: o dată pentru că înmagazinează foarte mult carbon şi asta este marea noastră problemă şi eliberează foarte mult oxigen. Apoi, partea economică: fructul şi lemnul. Este un pom care ajută foarte mult mediul înconjurător, pentru că noi avem nevoie de foarte mult aer curat. Copşa Mică a furnizat până acum poluare, acum furnizăm aer. Suntem o Sinaia mai mică, pe 10 hectare”, mai spune primarul Daniel Mihalache.  

Vă recomandăm să mai citiţi:

Prima pădure de nuci din România, plantată pe 10 hectare lângă oraşul care a fost cel mai poluat din Europa

Jurnalişti spanioli, veniţi în România să vadă cum funcţionează restricţiile COVID-19: Ce bine că ne-am vaccinat

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite