Ministrul Educaţiei: Faţă de 2007-2008, numărul studenţilor din România s-a înjumătăţit
0Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat joi, la Sibiu, că numărul studenţilor români s-a înjumătăţit faţă de anul universitar 2007-2008, ajungând în prezent la puţin peste 500.000 de studenţi.
Potrivit ministrului Sorin Câmpeanu, care a fost prezent joi la deschiderea anului universitar de la Sibiu, motivele care au dus la această scădere sunt multiple.
„În anul 2007-2008 aveam peste un milion de studenţi iar în anul universitar 2014-2015 aveam exact 500.000 de studenţi români şi 24.000 de studenţi străini, adică sub aspectul de internaţionalizare a universităţilor mult sub potenţial. Este cu atât mai îngrijorător cu cât ştiţi că este obiectul asumat de România pentru anul 2020 procentul de 26,7 la sută absolvenţi de învăţământ terţiar. Este foarte greu dintr-o scădere dramatică a numărului de studenţi să transformi într-o creştere semnificativă a numărului de absolvenţi cu atât mai mult cu cât dacă vrem să avem acest procent al absolvenţilor în anul 2020 ei trebuie să fie înmatriculaţi anul acesta şi din fericire în cazuri cum sunt universităţile sibiene a fost un plus semnificativ la examenul de admitere, am avut un plus de 15 la sută faţă de anul trecut al examenul de admitere, din păcate nu s-a întâmplat la nivel naţional acest lucru deşi rata de promovare la bacalaureat a fost cea mai bună din ultimii 5 ani, nu este un lucru suficient dar este un pas important.
Anul acesta numărul total de studenţi va fi în uşoară creştere faţă de anul trecut, convingerea mea este că vom avea un plus de circa 10 la sută, de al 500.000 la 550.000. A crescut cu 10 la sută faţă de anul trecut, faţă de 2007-2008 da, s-a înjumătăţit, pe baza scăderii demografice, pe baza contextului economic care permite unui număr mai mic de doritori să îşi poată suporta studiile, e vorba de locurile cu plată din universităţile publice şi de locurile din universităţile private, pe baza să spunem saturaţiei din anumitre domenii, şi aici nu se încadrează nicidecum Ingineria, Medicina sau Ştiinţele, sunt multipli factori care au determinat această scădere: Această scădere va putea fi compensată decât de conştientizarea importanţei internaţionalizării activităţiii universităţilor, dar pentru asta trebuie să avem programe de studii disponibile în limba engleză, germană, franceză, pentru a putea fi accesate de către studenţi străini”, a spus ministrul.
Ministrul a explicat şi de ce s-a revenit asupra măsurii prin care peste 3.000 de cadre didactice din învăţământul superior de stat urmau să-şi piardă posturile, pentru că nu aveau doctoratul finalizat.
„Legea Educaţiei Naţionale a intrat în vigoare pe 11 februarie 2011. În 4 ani de la intrarea în vigoare prevedea desfiinţarea automată a contractelor de muncă pentru toţi colegii din învăţământul superior care nu au finalizat studiile doctorale, adică 11 februarie 2015. Ca om de învăţământ am considerat că este absolut ilogic să întrerupem procesul didactic început în condiţii de deplină legalitate la data de 1 octombrie 2014 în urmă cu exact un an într-un moment arbitrar care nu corespundea cu nimic nici cu finalul primului semestru, cu nimic altceva, fără a finaliza procesul de pregătire început aşa cum am spus în condiţii de deplină legalitate. Pe cale de consecinţă am prorogat termenul până al 30 septembrie 2015.
La începutul acestui an, din totalul de 23.000 de cadre didactice din învăţământul superior, 20 la sută adică 4.600 de cadre didactice nu aveau titlul de doctor. Cu sprijinul acestei prorogări de 1a 11 februarie 2015 până la 30 septembrie 2015 au mai finalizat încă o mie şi de colegi cadre didactice. Ceilalţi peste 3.000 urmau să părăsească sistemul. În condiţiile în care în anul 2010 aveam în universităţile româneşti 30 la sută cadre didactice titulare sub 35 de ani, 30 la sută cadre didactice tinere, la începutul acestui an aveam 17 la sută cadre didactice tinere, deci o scădere dramatică a resursei umane tinere din universităţi, dacă ar fi părăsit sistemul toţi aceşti peste 3.000 de colegi care în cea mai mare parte sunt tineri am fi ajuns la un procent al tinerilor sub 35 de ani cadre didactice în învăţământul superior de sub 5 la sută. Nu cred că am mai fi putut acoperi afirmaţia că investim în resursa umană tânără din universităţi. Pe de altă parte, să fim realişti, cine ar fi putut să le ia locul, instantaneu, acestui mare număr de tineri, 3.000 din 23.000.
Pe de altă parte însă, ca profesor, ca fost rector, nu am admis şi nu o să admit niciodată încălcarea autonomiei universitare. Şi atunci soluţia a fost următoarea: am creat cadrul legal pentru ca aceste 3.000 de cadre didactice cu doctoratul nefinalizat să poată rămâne dar numai în condiţiile în care universităţile din care fac parte, adică acolo unde se cunoaşte cel mai bine valoarea şi potenţialul acestor tineri, să se pronunţe în fiecare caz în parte. Universităţile vor putea aprecia, şi cred că este corect să fie aşa, de ce cadre didactice au nevoie, noi am creat cadrul legal”, a spus ministrul Educaţiei.
Vă mai recomandăm:
Aurelia Rusu (68 de ani), fostă profesoară de limba română, acum pensionată, a amenajat într-o veche casă săsească din localitatea Bazna un mini-muzeu splendid cu obiecte vechi săseşti, şi a publicat de asemenea o carte cu reţete tradiţionale ale saşilor.
Ultima nuntă în satul sibian Gherdeal a avut loc în 1987, iar ultimul copil s-a născut aici în 1988. Din comunitatea înfloritoare de altădată, care număra 300 de suflete de români şi de saşi, acum au mai rămas doar 12 locuitori, şi toţi trecuţi de 50 de ani. Amintirile lor au rămas închise în cutii cu fotografii alb-negru.
Germanul Christian Rummel (30 de ani) s-a mutat în România în 2010, după ce a ajuns pentru prima dată aici în 2007, în cadrul unui program pentru calfele călătoare. Cucerit de farmecul tradiţiilor locale, şi-a întemeiat o familie şi trăieşte în satul sibian Richiş, unde a repornit atelierul de dogărie.
Se încarcă comentariile...
