Paradoxul primarilor incompatibili: au avut voie să candideze, au câştigat alegerile, dar nu primesc funcţia

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Zeci de câştigători ai alegerilor locale din 27 septembrie 2020 se află în situaţia paradoxală de a nu-şi putea exercita mandatele de primar. Cel mai cunoscut caz de acest fel este cel al Astridei Fodor, primăriţa de la Sibiu.

Deşi au obţinut voturile necesare şi au candidat după ce birourile electorale şi magistraţii le-au permis acest lucru, în ciuda faptului că aveau interdicţia de a ocupa funcţii publice, în urma unor decizii definitive ale Agenţiei Naţionale pentru Integritate (ANI), mulţi primari s-au pomenit că nu pot ocupa funcţia câştigată în urma votului.

Deşi magistraţii spun că dreptul de a fi ales a fost în vigoare, dreptul de a ocupa o funcţie publică rămâne suspendat, deci alegerile au fost organizate degeaba. Scrutinul trebuie reluat, dar asta nu înseamnă că situaţia s-a rezolvat, căci candidaţii nevalidaţi se pot înscrie din nou, pot câştiga iar, iar procesul electoral este pur şi simplu blocat.

În faţa acestui paradox ce pare fără ieşire, experţii spun că totul pleacă de la faptul că legislaţia este prost aplicată. Laura Ştefan, coordonatorul activităţilor anticorupţie pentru „Expert Forum”, este de părere că legea este clară şi că, de fapt, persoanelor care au primit interdicţia de a mai ocupa o funcţie pentru următorii trei ani nu ar trebui să li se permită să candideze.

„Ne place să aruncăm bani pe fereastră în alegeri unde candidează oameni ineligibili pentru funcţiile respective. Gândiţi-vă că ne vom afla în situaţia în care am organizat alegeri, au participat persoane care nu îşi pot prelua mandatul şi, după ce se termină alegerile, dacă au câştigat alegerile, acestea vor trebui reluate. Are vreun sens să pierdem vremea şi să pierdem banii doar pentru că interpretăm într-un mod foarte formalist prevederea legală? Această chestiune ar trebui discutată mai mult în spaţiul public, e absurd să ai o persoană care nu este eligibilă pentru funcţia respectivă şi ea să participe la alegeri ca şi cum ar avea posibilitatea să îşi preia mandatul în cazul în care este aleasă”, a declarat Laura Ştefan pentru Europa Liberă.

Primăriţa de la Sibiu, cel mai cunoscut exemplu

Cel mai cunoscut caz de acest fel este cel al primăriţei de la Sibiu, Astrid Fodor. Judecătoria Sibiu a respins vineri, 16 octombrie 2020, validarea primarului reales al municipiului Sibiu, Astrid Fodor, în motivarea deciziei fiind explicate şi argumentele luate în seamă de magistraţi.

Astrid Fodor a candidat, pe 27 septembrie, pentru funcţia de primar al municipiului Sibiu, din partea Forumului Democrat al Germanilor din România, câştigând alegerile cu un procent de 43,05%, fiind urmată de candidatul liberal, Adrian Bibu, care a obţinut 31,13% din voturi, potrivit rezultatelor finale ale Biroului Electoral Judeţean.

Agenţia Naţională de Integritate anunţa, recent, că a comunicat către entităţile care validează mandatele aleşilor locali date şi informaţii referitoare la candidaţii la alegerile locale care se află sub interdicţia de trei ani de a ocupa o funcţie eligibilă, în conformitate cu art. 25 din Legea nr. 176/2010. Pe această listă se află şi primarul municipiului Sibiu,

Astrid Fodor. Potrivit ANI, Astrid Fodor s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 27 septembrie 2012 - 3 iulie 2014, întrucât a deţinut simultan funcţia de viceprimar al municipiului Sibiu şi calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al Colegiului Naţional „Samuel von Brukenthal” Sibiu.

Vă mai recomandăm să citiţi:

 Pot candida, dar nu pot ocupa funcţia publică. Cum motivează instanţa acceptarea a doi candidaţi cu probleme de integritate la alegerile locale

VIDEO Un fost primar din Teleorman, infectat cu SARS-CoV-2, a fugit din spital după ce a dat cu pumnii şi picioarele în uşă. „A înnebunit!“

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite