Sibiu

articolul anterior articolul urmator

Povestea bibliotecii comunale din şura bunicii. Locul magic unde cărţile se citesc pe scaune din baloţi de paie

0
22 Nov 2014 20:03:53
Autor: Ramona Găină
Biblioteca este amenajata in curtea unei case ecomuzeu - Fotografii Ramona Găină
Biblioteca este amenajata in curtea unei case ecomuzeu - Fotografii Ramona Găină

Elevii din comuna Moşna, din judeţul Sibiu, redescoperă plăcerea cititului într-un cadru ieşit din comun: au o bibliotecă sătească deschisă în şura unei case.

 
Comuna Moşna, aflată la 70 de kilometri de Sibiu, este renumită pentru locuinţele interesante, unice în România, care au şura în prima parte a gospodăriei şi casa în spatele curţii. Zona este cunoscută în întreaga Transilvanie şi pentru varza gustoasă care se cultivă aici, iar de puţin timp localnicii se pot lăuda cu o nouă curiozitate a comunei: o şură autentică, veche, a fost transformată într-una dintre cele mai frumoase biblioteci rurale din judeţ.  
 
Alegerea denumirii („Biblioteca comunală pasărea măiastră“) şi a clădirii nu sunt deloc întâmplătoare. Ambele coboară în legendă, în lumea magică a satului transilvănean şi în poveştile vechi despre întemeierea localităţii. 
 
Anca Vasilescu (43 de ani), coordonator al programului Biblionet în judeţul Sibiu, spune că şura este marca de prestigiu a gospodarului, locul unde pe vremuri îşi aduna tot ce avea el mai preţios. „În şură mă duc pentru că mă conduce într-o altă dimensiune, nu mai este dimensiunea casnică sau socială, mă duc în şură unde pot să-mi găsesc tihna, să mă arunc în claia de fân, să meditez, să-mi fac planuri, să visez la ceea ce am de făcut începând de mâine-dimineaţă, îmi ordonez recolta, îmi îngrijesc animalele. Pasărea am ales-o pentru că întemeierea acestei localităţi are ca legendă o pasăre pe care coloniştii au urmat-o şi unde s-a aşezat ea acolo s-a întemeiat comunitatea“, explică Anca Vasilescu. 
 
Programul Biblionet este finanţat prin Fundaţia „Bill&Melinda Gates“. Prin intermediul acestui program, biblioteca a primit patru calculatoare, imprimantă, scanner, videoproiector, aparatură necesară conectării la internet, panou de proiecţie şi softuri. Toate, însumate, au o valoare de aproximativ 10.000 de euro. 
 
SCAUNE DIN BALOŢI DE PAIE
 
Spaţiul în care funcţionează biblioteca a fost pus la dispoziţie gratuit de primăria din localitate, care s-a ocupat şi de lucrările de reabilitare şi amenajarea generală. De detalii s-au ocupat membrii echipei de la Biblio¬teca Astra Sibiu, instituţie prin intermediul căreia se desfăşoară în judeţ programul Biblionet. Cu ajutorul unor voluntari locali, pereţii au fost pictaţi, şiraguri de frunze au fost agăţate cu meşteşug, iar decorul a fost completat de mai multe păsări măiastre.  
 
Farmecul lecturii este sporit de nişte scaune realizate din baloţi mari de paie şi învelite cu pânză de in ţesută în casă. „Suntem români şi improvizăm artistic. De fapt, este semnul că nu avem suficiente resurse pentru a echipa spaţiile cu tot mobilierul necesar, dar acest deficit financiar te îndeamnă să foloseşti ceea ce ai în jurul tău. Acum nimeni nu-şi va mai dori scaune“, adaugă Anca Vasilescu, coordonator Biblionet în judeţul Sibiu. 
 
CĂRŢI DIN DONAŢII 
 
Pe rafturile aranjate cu migală în biblioteca din şură se găsesc cărţi din diverse domenii. Multe dintre ele sunt pentru copii, însă nu lipsesc nici volumele pentru fermieri. Astfel, aici poţi învăţa mai multe despre creşterea plantelor, a animalelor sau despre agroturism. 
 
„Tot fondul de carte pe care îl are în momentul de faţă biblioteca din Moşna, ca nucleu de formare a colecţiei, a fost compus din donaţia Bibliotecii Judeţene Astra. Au apărut şi primele donaţii particulare ale unor oameni care înţeleg rostul unei astfel de activităţi. Astfel, încet-încet, va creşte şi colecţia de carte. Am adus cărţi de specialitate, cărţi tehnice, de agricultură, de creştere a plantelor. Pe această linie vom continua tematic: pe turism, pe agroturism, pe tot ceea ce înseamnă servicii“, mai spune Anca Vasilescu.
 
Pe lângă volumele care îşi aşteaptă cititorii, biblioteca de la ţară a devenit un spaţiu al comunicării, în care, în timp, s-ar putea organiza şi diverse evenimente culturale (cum ar fi lansări de carte) sau s-ar putea reînvia şezătorile.
 
BUNICII, LA TAIFAS ONLINE CU NEPOŢII
 
Livia Logean (33 de ani), învăţătoare la clasa pregătitoare a şcolii din comuna Moşna şi bibliotecară voluntară, spune că biblioteca din şură ar trebui să devină nu doar un spaţiu de unde localnicii să-şi culeagă informaţiile, ci mai ales un loc unde oamenii să se întâlnească, să discute. Ba chiar, în cazul bătrânilor care au copii plecaţi în străinătate, aceştia ar putea comunica unii cu alţii pe internet, chiar din incinta bibliotecii, unde ar putea primi şi ajutor pentru folosirea computerelor. 
 
„Este un spaţiu deschis, primitor, atractiv, un loc în care te simţi foarte bine şi de care te îndrăgosteşti de la început, mai ales dacă eşti pasionat, dacă îţi place să citeşti. Scaunele din baloţi de paie sunt confortabile, foarte practice şi foarte uşor de obţinut. De multe ori se pot face lucruri măreţe din nimicuri, cu investiţii mici, dar trebuie idei şi suflet“, spune bibliotecara.
 
Livia Logean vorbeşte şi despre importanţa lecturii în viaţa elevilor. „Copiii sunt întotdeauna deschişi la nou, depinde foarte mult ce le oferim. Trebuie să le punem la dispoziţie cărţi accesibile, pentru vârsta lor, pentru că atunci vor veni mereu. Readucem copilul la bibliotecă, îl facem să redescopere plăcerea lecturii, prin tot felul de acţiuni în care să includem cititul, dar şi activităţi ludice. Împletim una cu alta, să fie şi plăcut, dar şi util“, mai spune Livia Logean.
 
PODIUM PENTRU EXERCIŢII DE COMUNICARE
 
Biblioteca este împărţită în mai multe spaţii: parterul, unde sunt cărţile şi o sală multifuncţională, dar şi etajul, unde se află calculatoarele. În sala multifuncţională va fi poziţionat un podium care va fi folosit pentru mai multe tipuri de exerciţii, după cum explică Anca Vasilescu, coordonator Biblionet Sibiu. 
 
„Ceea ce facem noi completează efortul dascălului pe educaţie formală. Creativitate, comunicare, manifestare, toate acestea nu fac parte din aria curiculară şcolară, iar competenţele care se formează în şcoală trebuie să aibă o rampă de lansare. În sate este mai dificil pentru un copil să se manifeste, iar un astfel de loc este cadrul potrivit. În acest loc va creşte un podium, cu reflectoare şi microfon, nu neapărat pentru a crea o scenă, ci pentru a crea un cadru care să permită tuturor să înceapă să-şi lucreze vocea, cuvântul şi mai cu seamă încrederea în sine“, spune Anca Vasilescu. Ea vorbeşte despre cât de mult contează modul în care ne exprimăm. „Este foarte important să începem să spunem ceea ce gândim şi ceea ce simţim fără ca cel din faţa noastră să se simtă ameninţat, iar asta nu se poate face decât prin exerciţiu. Este o artă. Aşa cum unii învaţă să picteze folosind culorile, oamenii care sunt setaţi pe comunicare învaţă să comunice folosind cuvintele, iar templul cuvintelor este biblioteca“, mai spune Anca Vasilescu.
 
„O CĂSĂTORIE ÎNTRE VECHI ŞI NOU“
 
Ionel Şotropa (62 de ani) este directorul şcolii generale din Moşna. Bărbatul spune că visează de 25 de ani la noua bibliotecă. „Vechile biblioteci rurale erau făcute într-o anumită formă, aveau anumiţi oameni, un anumit conţinut. Noua bibliotecă răspunde de fapt la timpurile prin care trecem. E momentul să facem o căsătorie între vechi şi nou, de la suportul clasic cu care ne-am învăţat spre noul suport care va fi din ce în ce mai mult prezent. Noua bibliotecă ne învaţă însă că nu putem renunţa definitiv la carte, la ziare, la sursele de documentare clasice. E un pas mic spre un viitor mare pentru lumea rurală nouă. Înseamnă mult“, explică Ionel Şotropa. 
 
Directorul mai spune că una dintre temele ruralului este aceea de a sparge canoanele. „Vechiul spaţiul clasic al biblotecii de la cămin a fost mutat aici, într-o veche şură amenajată, care este atrăgătoare, şi astfel s-a rupt de o anumită situaţie cu care am fost învăţaţi noi în lumea rurală. Spaţiul ăsta în mod sigur o să aibă viaţă. Avem nevoie în continuare de modele şi sunt convins că spaţiul ăsta va fi un model“, încheie Ionel Şotropa. ;
 
CE ESTE PROGRAMUL BIBLIONET
 
„Biblionet – lumea în biblio¬teca mea“ este un program iniţiat în 2009, care face parte din proiectul „Biblio¬teci Globale“, al Fundaţiei „Bill&Melinda Gates“. Prin acest program, se alocă fonduri pentru modernizarea bibliotecilor publice din mai multe ţări. Scopul este dotarea bibliotecilor cu computere şi alte echipamente şi oferirea de cursuri de instruire pentru bibliotecari.  
 
Ce cărţi citesc copiii din Moşna 
 
Imediat după ce se termină orele, biblioteca din Moşna se umple de copii. Nerăbdători, fiecare alege de pe rafturi ce îşi doreşte să citească. Spre exemplu, fetele din clasa a VIII-a, romantice, îşi fac loc pe baloţii de paie şi zâmbesc prinse în lectura câte unei poveşti de dragoste. „Ideea de biblio¬tecă în şură e puţin ciudată, dar mi se pare frumoasă. Am avut bibliotecă, dar la şcoală. Asta de aici e mult mai frumoasă. Îmi place să citesc basme, îmi plac poveştile de dragoste, iar o astfel de bibliotecă e foarte utilă“, spune Andreea Florina Popa (14 ani). 
 
„TOTUL ÎMI PLACE“
 
Anne Mehedinţu (13 ani), elevă în clasa a VII-a, e absolut încântată de atmosferă. „Locul este foarte frumos, îmi place foarte mult să citesc. E frumos amplasată într-o şură, e altceva. Vin cu foarte mare plăcere aici. Iar scaunele din baloţi sunt comode, este tare plăcut aici“, declară Anne. 
 
La parterul bibliotecii, facem cunoştinţă cu Andreea Georgiana Iosub (10 ani), elevă în clasa a IV-a, care are toate şansele ca, peste ani, să fie viitoarea bibliotecară de la Moşna. „Locul e foarte frumos, totul îmi place. Vechea bibliotecă era mare, dar asta e mai frumoasă. Îmi place să citesc cărţile de aventură şi, când cresc, vreau să mă fac bibliotecară. Mi-ar plăcea să fiu bibliotecară chiar aici“, spune Andreea. 
 
Colega ei, Ana Maria Moldovan (10 ani), nici nu ştie ce să aleagă mai întâi de pe raft. „Îmi plac mult cărţile, iar aici e foarte frumos. Îmi place să citesc cărţi cu poveşti. Când o să fiu mare, vreau să mă fac învăţătoare, pentru că îmi plac foarte mult copiii“, spune eleva. 
 
Nicolae Laurian Coşcodan, la cei 10 ani ai lui, se uită deja la cărţile de agricultură. Deşi abia în clasa a IV-a, e hotărât ce drum va urma în viaţă. „Îmi plac toate cărţile. Scaunele din baloţi sunt frumoase şi mi se pare interesant să venim la bibliotecă în şură. Când cresc, vreau să mă fac fermier“, spune Laurian. ;
 
Vă mai recomandăm:
 
FOTO Minunile Giovannei Bassetti. Cum a înviat o italiancă un cătun uitat de lume din judeţul Sibiu  
 
Giovanna Bassetti a restaurat patru case vechi, tradiţionale, din satul sibian Copşa Mare şi le-a transformat în punct de atracţie pentru turişti, dându-le şi localnicilor şansa să arate meşteşugurile pe care le ştiu din moşi-strămoşi.
 
Povestea neamţului care a adus sute de turişti străini într-un sat uitat de Dumnezeu din Sibiu
 
Sasul Paul Hemmerth avea 14 ani când a plecat cu familia din România. Ajuns în Germania producător de documentare şi ghid pentru destinaţii exotice, i-a lipsit mereu sentimentul de „acasă“. Aşa că s-a întors în România şi a făcut minuni într-un sat vechi, uitat de Dumnezeu: la Richiş, judeţul Sibiu.
 
 
În decorul splendid al Munţilor Cindrel, în 1894 o asociaţie săsească pune bazele renumitei staţiuni montane româneşti Păltiniş. La mai bine de un secol de atunci, zona a rămas un adevărat rai al iubitorilor de drumeţii montane şi al pasionaţilor sporturilor de iarnă.
 
 
La patru kilometri de Tilişca, un sat din Mărginimea Sibiului, în inima muntelui, câţiva ciobani autentici aşteaptă turişti pentru o vacanţă în colibe vechi de mai bine de 100 de ani, cu mâncare tradiţională de la stână.
 
 
Trăsăturile satului autentic din Mărginimea Sibiului sunt conservate aproape intacte în localitatea Galeş, aflată la circa 20 de kilometri de Sibiu. O moară de apă funcţionează aici de la 1884, iar obiceiuri unice în ţară se ţin într-o biserică veche de 300 de ani.

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii