Retrospectiva anului 2014. Care au fost cele mai importante evenimente din anul care se încheie, la Sibiu

0
Publicat:
Ultima actualizare:

2014 a fost un an plin pentru Sibiu. Oraşul a dat noul preşedinte al României, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu a fost condamnat în primă instanţă, iar de la Sibiu la Deva se circulă doar pe autostradă după inaugurarea lotului 3 din Orăştie-Sibiu. 2014 este şi anul în care un milionar al Sibiului s-a sinucis şi un altul a fost arestat, dar şi anul unei cumplite tragedii aviatice soldate cu 9 morţi.

2014 a fost, fără îndoială, anul în care s-a vorbit cel mai mult despre Sibiu. Primar al oraşului timp de 14 ani, Klaus Iohannis avea să devină, în iunie 2014, preşedinte al Partidului Naţional Liberal. Ulterior, după ce formaţiunea se aliază cu PDL, formând Alianţa Creştin Liberală, Iohannis devine candidatul formaţiunii pentru funcţia supremă în stat. 

După primul tur de scrutin puţină lume îl credita cu şanse, în condiţiile în care diferenţa între el şi Victor Ponta a fost de 10 procente. În ciuda unei campanii murdare desfăşurate de PSD, dar mai ales pe fondul nemulţumirilor generate de organizarea primului tur de scrutin în străinătate, Iohannis reuşeşte să câştige, pe 16 noiembrie, cursa pentru preşedinţia României

Cindrea, un an de închisoare cu suspendare

Nu la fel de generos a fost 2014 cu preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Ioan Cindrea. În luna decembrie a acestui an, Cindrea a fost condamnat în primă instanţă la un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, după ce şi-a angajat soţia la cabinetul parlamentar. Decizia instanţei nu este definitivă, iar Cindrea a făcut apel, dosarul urmând să se judece tot la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În anul 2011, Agenţia Naţională de Integritate l-a acuzat pe Ioan Cindrea, la momentul respectiv deputat, de conflict de interese, pentru că în perioada 5.10.2009-01.02.2011 a avut-o angajată pe Amalia Cindrea, soţia sa, la cabinetul său parlamentar. 

Cindrea a contestat în instanţă decizia ANI, iar pe 21 martie 2012 Curtea de Apel Alba Iulia i-a admis acţiunea prin care Cindrea solicita anularea actului administrativ. Fostul deputat a intrat ulterior în competiţia electorală la alegerile locale, iar în iunie 2012 a fost ales preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu.

Agenţia Naţională de Integritate a făcut însă recurs la decizia de la Alba, pe 13 august 2012, iar dosarul a fost înregistrat în 21 august 2012 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Instanţa Supremă s-a pronunţat marţi, 18 martie 2014, şi a respins recursul declarat de Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei civile nr. 115 din 21 martie 2012 a Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, ca nefondat. Lucrurile nu s-au oprit însă aici. Pe 27 iunie 2014, Parchetul General a anunţat trimiterea în judecată a lui Cindrea pentru conflict de interese. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care a constatat pe 14 august 2014  "legalitatea sesizării instanţei" şi a dispus începerea judecăţii în cazul preşedintelui CJ Sibiu. 

După condamnare, Cindrea a demisionat din toate funcţiile deţinute în PSD, inclusiv din cea de preşedinte al organizaţiei de la Sibiu, funcţie pe care o ocupa de 18 ani. 

Probleme pentru milionarii Sibiului: Carabulea a fost arestat, Vonica s-a sinucis

2014 este şi anul în care numele a doi dintre milionarii Sibiului au ţinut prima pagină a presei naţionale. Primul dintre ei este Ilie Carabulea, patronul Holdinguilui Atlassib, aflat şi în prezent în arest la domiciliu, în urma scandalului Carpatica Asig. 

 Ilie Carabulea este acuzat de către procurorii DNA de săvârşirea a şase infracţiuni, respectiv constituirea unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă (două infracţiuni), dare de mită (două infracţiuni), folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată (3 acte materiale), instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la uz de fals. 

Alături de Carabulea, au mai fost trimişi în judecată Marian Mârzac, fost director general al S.C. CARPATICA ASIG S.A., ulterior membru neexecutiv în cadrul conducerii Autorităţii de Supraveghere Financiară, Dan Radu Ruşanu, fost preşedinte Autorităţii de Supraveghere Financiară, Radu Mustăţea, membru în Consiliul de Administraţie al S.C. CARPATICA ASIG S.A.,iar ulterior şi preşedinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România, Elena Rusu, membru în conducerea S.C. CARPATICA ASIG S.A, Ina-Ana Crudu, fost director general la S.C. CARPATICA ASIG S.A, Elena Laura Chiţoiu, fost director al Direcţiei Avizări din cadrul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (A.S.F), Ioan Opriş, expert tehnic auto în cadrul Biroului de expertize locale de pe lângă Tribunalul Sibiu, Ioan Dacian Vinereanu, persoană din anturajul lui Mustăţea Radu, Călin Georgel, fost secretar general al A.S.F, Corneliu Silviu Moldoveanu, fost vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară – conducătorul Sectorului Asigurări, Dan Odobescu, avocat suspendat de drept în cadrul Baroului Bucureşti şi proprietar al unei societăţi de asigurări şi S.C. CARPATICA ASIG S.A. 

Potrivit DNA, în rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt: 

“În anul 2012, S.C. CARPATICA ASIG S.A., companie specializată în emiterea de poliţe de asigurări, în ponderea cărora, cel mai mare procent îl aveau asigurările tip R.C.A., avea o situaţie financiară precară şi necesita o infuzie de capital de circa 11.000.000 euro. Începând cu mai 2013, Carabulea Ilie împreună cu inculpaţii Mustăţea Radu şi Mîrzac Marian au constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii unor infracţiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale S.C. CARPATICA ASIG S.A.

Carabulea Ilie (persoana care deţine indirect şi controlează societatea de asigurări) l-a promovat, susţinut şi cointeresat financiar, în mod constant pe fostul director Mîrzac Marian (care a ocupat această funcţie la S.C. CARPATICA ASIG S.A în perioada 16.05.2012 – 23.04.2013), pentru a fi ales în conducerea A.S.F. Din poziţia de membru neexecutiv în cadrul conducerii A.S.F., ocupată cu începere din data de 24 aprilie 2013, Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a asigura protecţia S.C. CARPATICA ASIG S.A. şi pentru a evita suspendarea autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România, până la remedierea deficienţelor.

Ca intermediar în relaţia dintre Carabulea Ilie şi Mîrzac Marian a fost desemnat Mustăţea Radu, membru în consiliul de administraţie al S.C. CARPATICA ASIG S.A, având rolul de a comunica rezultatele demersurilor infracţionale ale lui Mîrzac Marian, precum şi informaţii confidenţiale obţinute de la acesta din urmă.

Gruparea respectivă a fost sprijinită de Ruşanu Radu Dan, preşedintele ASF, precum şi de alte persoane din conducerea ASF, respectiv inculpaţii Călin Georgel, Chiţoiu Laura Elena şi Moldoveanu Corneliu Silviu şi Odobescu Dan.

La rândul lor, inculpaţii Crudu Ina-Ana, Rusu Elena, angajaţi la S.C. CARPATICA ASIG S.A., precum şi Vinereanu Ioan Dacian au aderat sau au sprijinit gruparea infracţională constituită.

Constituirea grupului infracţional organizat şi funcţionarea lui s-a făcut, în timp, fiecare membru având atribuţii specifice, bine determinate şi specializate, în raport de problemele financiare întâmpinare de S.C. CARPATICA ASIG S.A.

Astfel, inculpatul Mîrzac Marian şi, ulterior, inculpata Crudu Ina-Ana, au fost propuşi şi numiţi director general la S.C. CARPATICA ASIG S.A., urmărindu-se în acest scop mărirea libertăţii de mişcare a inculpatului Mustăţea Radu, prin înlăturarea, din conducerea societăţii de asigurări a altor persoane care nu erau dispuse să adere la practicile infracţionale.

Concret, în schimbul protecţiei oferite de Mîrzac Marian societăţii de asigurări S.C. CARPATICA ASIG S.A, Carabulea Ilie cu sprijinul lui Mustăţea Radu, Rusu Elena, Vinereanu Ioan-Dacian şi Crudu Ina-Ana, a dispus, în perioada 25 mai - 10 iunie 2013, ca un autoturism marca Audi A8, având valoarea de catalog de 81.370 euro, să îi fie vândut la un preţ subevaluat lui Mîrzac Marian, cu plata în 40 de rate sub disimularea unei tranzacţii de vânzare-cumpărare între acesta şi societatea de asigurări, iar la 26 august 2013, i-a remis lui Mîrzac Marian suma de 8.937,5 euro (39.141 lei), sumă disimulată în modalitatea acordării unei prime, fără acoperire contractuală.

Pentru a da o aparenţă de legalitate cu privire la valoarea de înstrăinare a autoturismului Audi A8, mult diminuată, la solicitarea lui Mîrzac Marian şi Carabulea Ilie, inculpatul Opriş Ioan (acţionând în calitate de expert în cadrul Biroului Local de Expertize Judiciare de pe lângă Tribunalul Sibiu) a întocmit un raport de evaluare în cuprinsul căruia a menţionat date neconforme realităţii, cu privire la anul fabricaţiei (2001 în loc de 2011) şi existenţa unor defecte/avarii (care în realitate nu existau), stabilind valoarea autoturismului la preţul subevaluat de 31.000 de euro.

Urmărind acelaşi demers infracţional şi pentru a conferi tranzacţiei o falsă natură cutumiară, specifică companiilor private, prin care unui fost director i se înstrăinează autoturismul de serviciu la preţ preferenţial, inculpata Rusu Elena a dat dispoziţie directorului economic, în cursul primei săptămâni din luna iunie 2013, să întocmească, în fals, o factură fiscală şi o chitanţă care să ateste că inculpatul Mîrzac Marian a virat către S.C. CARPATICA ASIG S.A., în baza unui contract încheiat anterior datei de 22 mai 2013, o primă rată de 5.000 euro, dată la care ar fi avut loc şi întocmirea facturii susmenţionate. S-a procedat în acest mod pentru a preconstitui probe în cazul în care Mîrzac Marian ar fi fost acuzat de primirea de foloase necuvenite, prin atestarea faptului că, la data vânzării autoturismului acesta s-ar fi aflat încă în perioada de 30 zile, în interiorul căreia avea obligaţia să încheie orice raport cu societatea S.C. CARPATICA ASIG S.A (în condiţiile în care acesta îşi încheiase activitatea la Carpatica la data de 23 aprilie 2013).

În schimbul acestor foloase necuvenite, Mîrzac Marian, în calitatea deja dobândită de membru neexecutiv în cadrul conducerii ASF, a acţionat în aşa fel încât, şi prin influenţarea altor funcţionari cu funcţii de conducere ori de execuţie din cadrul ASF, nu şi-a exercitat funcţiile de supraveghere şi control, asigurând protecţie societăţii de asigurări S.C. CARPATICA ASIG S.A.. Rolul protector al lui Mîrzac Marian a constat în tergiversarea luării unor decizii de către conducerea ASF privind dispunerea unor controale asupra activităţii S.C. CARPATICA ASIG S.A., prin divulgarea tematicii şi a datei controalelor inopinate, prin influenţarea membrilor organismului de conducere al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu privire la aprobarea concluziilor potenţialului control, precum şi prin orice altă modalitate prin care inculpatul Mîrzac Marian, în baza raporturilor colegiale sau de subordonare care existau între acesta şi funcţionarii ASF ar fi putut favoriza, pe căi ilicite, activitatea S.C. CARPATICA ASIG S.A.

Astfel, în zilele de 16 şi 23 septembrie 2013, Mîrzac Marian i-a transmis lui Carabulea Ilie, prin intermediul lui Vinereanu Ioan-Dacian, date confidenţiale privind hotărârile adoptate în cadrul consiliul de conducere al Autorităţii de Supraveghere Financiară, hotărâri prin care s-a dispus efectuarea unor controale inopinate la S.C. CARPATICA ASIG S.A., iar în data de 25 octombrie 2013, Mîrzac Marian a transmis lui CARABULEA ILIE, prin intermediul inculpatului Mustăţea Radu, date de aceeaşi natură.

Datele susmenţionate priveau devoalarea numelui membrilor echipei de control inopinat, tematica controalelor şi data când vor avea loc, astfel încât inculpatul Carabulea Ilie a fost pus în gardă şi a reuşit, prin măsurile dispuse, să ascundă echipei de control deficienţele existente în activitatea S.C. CARPATICA ASIG S.A. şi să sustragă controlului mai multe dosare de daune care conţineau nereguli urmărite în tematica de control a comisiei Autorităţii de Supraveghere Financiară, constituită în acest sens.

În cursul lunii iunie 2013, inculpatul Mîrzac Marian a intervenit pe lângă inculpata Chiţoiu Laura-Elena, director al Direcţiei Autorizări din cadrul ASF, pentru ca aceasta să promoveze, cu celeritate şi cu nerespectarea condiţiilor legale, autorizarea ocupării, de către inculpata Crudu Ina-Ana, a funcţiei de director general al S.C. CARPATICA ASIG S.A.

La solicitarea lui Mîrzac Marian, Chiţoiu Laura Elena a stabilit data evaluării în vederea autorizării lui Crudu Ina-Ana, în mod arbitrar, pentru data de 19 iunie 2013 şi nu a convocat, aşa cum era procedura, nici pe directorul Direcţiei Juridice şi nici pe directorul Direcţiei Control, pentru a face parte din comisia susmenţionată, temându-se de o posibilă avizare negativă din partea acestora.

Pentru a nu exista surprize cu privire la rezultatul evaluării, chiar dacă respectiva comisie, prin însăşi modalitatea de constituire, era una extrem de concesivă, deşi nelegală, inculpata Chiţoiu Laura Elena a convenit cu inculpatul MÎRZAC MARIAN ca înainte de încheierea evaluării acesta să intre „întâmplător” în biroul unde era întrunită comisia, iar prin prezenţa sa să contribuie suplimentar, ca factor de presiune, pentru luarea unei decizii favorabile în ceea ce o priveşte pe Crudu Ina-Ana.

Într-un alt context, la data de 1 august 2013, inculpatul Mîrzac Marian, folosindu-se de prerogativele funcţiei sale în cadrul ASF, i-a solicitat inculpatului Călin Georgel, secretar general al aceleiaşi instituţii, să sustragă un document transmis din greşeală către Autoritatea de Supraveghere Financiară de către o angajată a S.C. CARPATICA ASIG S.A. Documentul respectiv releva încălcări grave ale limitelor mandatului conferit inculpatului Mîrzac Marian, în perioada în care acesta deţinuse funcţia de director general la S.C. CARPATICA ASIG S.A., încălcări săvârşite cu ocazia încheierii unui contract privind comisioanele acordate unui broker de asigurări. În acelaşi context, Mîrzac Marian i-a cerut lui Călin Georgel să radieze din registrul electronic de intrări numărul de înregistrare al documentului respectiv transmis prin fax, în condiţiile în care acest document, dacă ar fi fost supus atenţiei conducerii ASF, risca să declanşeze un control automat asupra activităţii S.C. CARPATICA ASIG S.A. şi ar fi creat prejudicii grave de imagine inculpatului Mîrzac Marian.

În perioada 11-17 decembrie 2013, inculpatul Ruşanu Radu Dan a exercitat presiuni, în calitate de preşedinte al ASF, asupra mai multor societăţi de asigurări, urmărind şi reuşind impunerea lui Mustăţea Radu, membru al consiliului de administraţie al S.C. CARPATICA ASIG S.A., la conducerea Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România (B.A.A.R.), asociaţie care administrează fondul la care contribuie toate societăţile de asigurări din România, autorizate să practice asigurări de răspundere civilă auto obligatorii şi mandatate să elibereze documente de asigurare de răspunde civilă auto Carte verde. (Valoarea acestui fond se ridică la momentul de faţă la circa 15.000.000 euro).

Astfel, la solicitarea formulată de către inculpatul Mustăţea Radu, atât direct, cât şi indirect, prin intermediul inculpatului Mîrzac Marian, în intervalul 11-17 decembrie 2013, inculpatul RUŞANU RADU DAN „l-a mandatat” pe vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară – conducătorul Sectorului Asigurări, Moldoveanu Corneliu Silviu, să contacteze asiguratorii din România, cu drept de vot, pentru a-i determina ca la alegerile din 19 decembrie 2013, aceştia să îi dea voturile lui Mustăţea Radu, în detrimentul contracandidatului său.

În data de 16 decembrie 2013, conformându-se acestei solicitări, Moldoveanu Corneliu Silviu i-a cerut lui Odobescu Dan, avocat suspendat de drept în cadrul Baroului Bucureşti şi proprietar al unei societăţi de asigurări, să intervină pe lângă diverşi asiguratori, astfel încât să le schimbe intenţia de vot în favoarea lui Mustăţea Radu. În baza acestei înţelegeri infracţionale, Odobescu Dan s-a angajat efectiv să determine persoanele împuternicite reprezentând 3 societăţi de asigurări să îl voteze pe Mustăţea Radu.

Ca urmare a acestei înţelegeri frauduloase, dar şi a influenţei exercitate de Ruşanu Radu Dan şi de Moldoveanu Corneliu Silviu, au fost deturnate şi direcţionate, în favoarea inculpatului Mustăţea Radu, un număr total de 91 voturi. Activitatea infracţională a condus la alegerea, ca preşedinte al BAAR, a inculpatului Mustăţea Radu, cu un număr total de voturi de 270 voturi, faţă de 139 voturi cât a obţinut contracandidatul său.

Începând cu data de 28 ianuarie 2014, inculpatul Ruşanu Radu Dan a impus, prin intermediul Direcţiei resurse umane din cadrul ASF, aflată în subordonarea nemijlocită a preşedintelui ASF, ca o parte semnificativă a salariaţilor A.S.F., martori şi potenţiali martori în prezenta cauză, să semneze angajamente de confidenţialitate. Acest lucru a fost impus de Ruşanu Radu Dan ulterior efectuării, în prezenta cauză, a unor percheziţii la cele trei sedii sau puncte de lucru ale A.S.F. din Bucureşti şi în contextul în care devenise notorie (ca urmare a comunicatelor oficiale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, preluate substanţial în mass-media), punerea sub acuzare a inculpaţilor Chiţoiu Laura Elena, director Direcţia Avizări din cadrul A.S.F., Mîrzac Marian, membru neexecutiv în cadrul Consiliului A.S.F., şi Călin Georgel, secretar general al A.S.F., sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie şi a unor infracţiuni de serviciu, în legătură cu activitatea S.C. CARPATICA ASIG S.A. 

În conformitate cu aceste angajamente, angajaţii A.S.F. erau obligaţi să respecte o procedură de furnizare a informaţiilor cu caracter confidenţial, urmând ca informaţiile deţinute, de interes pentru o procedură judiciară, solicitate prin dispoziţia procurorului sau a instanţelor, să poată fi transmise numai după obţinerea acordului scris al preşedintelui A.S.F. Astfel, în intervalul 28 – 31 ianuarie 2014, au fost luate un număr de 39 de angajamente de acest tip, unui număr de 39 de angajaţi A.S.F., iar începând cu data de 1 februarie 2014 au fost luate alte 11 asemenea angajamente unui număr de 11 salariaţi. Conform acestor angajamente, divulgarea unor date organelor de urmărire penală sau instanţei de judecată fără aprobarea preşedintelui A.S.F., putea fi sancţionată cu desfacerea contractului de muncă, constituind abatere disciplinară”, arată DNA. 

Tot în 2014, Sibiul avea să fie zguduit de un nou scandal, odată cu sinuciderea lui Ilie Vonica, patronul grupului Polisano, unul din cele mai importante nume din industria medicală din România. 

Gestul lui Vonica a venit după ce soţia sa, Daniela, a fost pusă sub acuzare în dosarul reţetelor false prin a căror decontare s-a creat un prejudiciu de 3,5 milioane de euro.

Tragedie la Stejărişu: Accident aviatic cu 9 morţi

Sfârşitul de an a marcat o tragedie cumplită în judeţul Sibiu, nouă persoane pierzându-şi viaţa în urma unui accident aviatic petrecut în zona localităţii Stejărişu.

Un elicopter militar s-a prăbuşit, vineri, 21 noiembrie 2014, la limita dintre judeţele Sibiu şi Mureş, în apropierea localităţii Stejărişu, comuna Iacobeni. În aparatul de zbor se aflau zece persoane, iar opt dintre ele au murit în accidentul aviatic. Doi supravieţuitori au fost duşi la Spitalul de Arşi din Bucureşti, unul dintre ei decedând ulterior.  

Se circulă pe autostradă de al Deva la Sibiu

Anul 2014 marcheayă finaliyarea lucrărilor al autostrada Orăştie/Sibiu, odată cu inaugurarea tronsonului cu numărul 3, cel cuprins între localitatea Cunţa, judeţul Alba, şi localitatea Sălişte, judeţul Sibiu. 

Tronsonul a fost inaugurat de ministrul Transporturilor, Ioan Rus, cu două zile înainte de turul II al alegerilor prezidenţiale. 

Loturile 1, 2 şi 4 din Autostrada Sibiu-Orăştie au fost deschise traficului în decembrie 2013, lotul trei, de la Sălişte la Cunţa, rămânând însă în şantier din cauza alunecărilor de teren din zonă. Loturile 1, 2 şi 4 ale acestei autostrăzi, cu o lungime totală de 60,5 kilometri, au fost realizate în urma unei investiţii totale de 1,46 miliarde delei (326,5 milioane de euro), fără TVA.

Lotul trei are o lungime de 22 de kilometri, dintre care şase au fost afectaţi de alunecări de teren. Contractul pentru acest tronson a fost semnat în mai 2011, având o valoare de 182,9 milioane de euro. Cei 16 kilometri care erau finalizaţi din respectivul lot nu puteau fi daţi în folosinţă deoarece nu exista nicio ieşire de pe autostradă între Sălişte şi Cunţa.

Vă mai recomandăm: 

Povestea impresionantă a unei premiante: abandonată de mamă, cu tatăl răpus de cancer, e crescută de bunică

Georgiana Vlad, o fetiţă de 11 ani din Răşinari, are numai premiul I la şcoală şi carnetul plin de „foarte bine“, chiar dacă îşi duce viaţa în condiţii extrem de modeste. O creşte bunica în vârstă de 78 de ani, într-o locuinţă de nici 20 de metri pătraţi.

VIDEO Vedetă la aproape 4 ani. Un copil face senzaţie în spectacolele de dansuri populare: joacă pe scenă de la vârsta de un an

Avea doar un an şi jumătate când a urcat prima dată pe scenă, alături de membrii ansamblului Căluşarii din localitatea sibiană Răşinari. Astăzi, la 3 ani şi 9 luni, George dansează fără probleme în spectacol o oră întreagă cu toate grupele de vârstă, strânge premiu după premiu şi face senzaţie la spectacole atât în ţară, cât şi în străinătate.

Români cu care ne mândrim. Maria Tomoiagă, actriţa-studentă care face furori pe scenele de la Sibiu şi din străinătate

La doar 23 de ani, Maria Tomoiagă, masterandă la actorie în Sibiu, joacă deja în ţară în spectacole cu casa închisă, iar în străinătate a ajuns împreună cu colegii ei până pe scenele din China.

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite