Românii nu dau nici măcar un leu pe cărţi: „Nu se mai citeşte în ţară. Lumea stă pe internet, pe telefon“

În această primăvară în Sibiu au fost organizate două târguri de carte la un leu, acesta fiind vizitat de câteva zeci de persoane. De câteva zile un stand plin cu cărţi „fără preţ” îşi aşteaptă cumpărătorii şi cititorii, dar fără mult succes.

Călin Blaga este un tânăr din Sibiu care conduce un ONG, iar în anul 2013, aflându-se în apropierea unui REMAT, a observat cum şoferul unui microbuz elibera autovehiculul de sute de cărţi. Erau aduse de la o bibliotecă comunală.

„Şi aşa de rău mi-a părut, fiind un mare cititor de cărţi. M-am interesat de subiect şi am văzut că foarte mulţi din Sibiu nu ştiau cum să scape de cărţi, să le arunce”, spune Călin Blaga. Astfel, la scurt timp tânărul a pornit un proiect, întitulat sugestiv „Cărţi fără preţ”.

A dat anunţuri în presa locală, şi-a anunţat cunoscuţii că vrea să colecteze toate cărţile de care oamenii vor să scape. Credea că strânge 1.000 de cărţi, în cel mai fericit caz, le duce la o bibliotecă ce are nevoie de ele şi atât: misiune îndeplinită. Însă s-a dovedit faptul că de cărţi vor să scape o mulţime de oameni, chiar şi biblioteci. Aşa că a ajuns la un moment dat să nu mai aibă loc în casă pentru ele, iar astăzi închiriază o întreagă casă în care le ţine.

„Proiectul a crescut, iar pe rând au început să crească şi costurile: prima dată le-am dus acasă la mine, dar unde să le mai pui, că erau tot mai multe. Nici bibliotecile nu se înghesuiau să le preia. La faza actuală avem o casă întreagă închiriată, în calitate de depozit, unde duc cărţile. Ideea mea iniţială a fost - hai să le luăm, să le sortăm şi să le trimitem mai departe”.

Călin Blaga trimite de fiecare dată câte un pachet mare de cărţi bibliotecilor din comunele României, acolo unde există cerere. Cele mai multe ajung în Maramureş şi Moldova, dar spre surprinderea iniţiatorului proiectului oamenii nu-i vor pe Sadoveanu, Labiş, Hemingway sau Eminescu. „În sate se citeşte multă literatură uşoară. Vor romane poliţiste şi de dragoste. Altfel nu-i atragem la bibliotecă. Îmi zic că noi de acestea avem la bibliotecă, dar ei nu vin pentru asta”.

În primii ani proiectul a avut câte un stand în centrul oraşului. Începând cu februarie 2014 standurile au strâns donaţii de carte şi de bani pentru susţinerea costurilor proiectului şi a componentelor sale umanitare. Din 9 martie 2015 depozitul închiriat pentru proiectul „Cărţi fără preţ” şi-a deschis porţile publicului. Oricine poate veni să-şi aleagă ce cărţi îşi doreşte, majoritatea dintre ele costând 1 leu, iar multe fiind gratis, vizitatorii fiind îndemnaţi să doneze mai degrabă cât pot în schimbul acestora.

„Să-ţi spun o chestie: după 5 ani de muncă, mi-am dat seama că tot mai puţin în România cartea este preţuită. Eu am încercat toate variantele: am avut standurile în centru, fac târguri în aer liber, cu un preţ simbolic: cărţi la un leu, dar de multe ori am avut târguri de 50 de bani sau 1 leu kilogramul. - folosesc tot felul de tehnici de marketing ca sa atrag oamenii, mai ales tinerii. În ultimul timp, ce-i drept, mai vin tineri, mulţi din cei noi care învaţă în Sibiu în anul I, II, dar nu suficienţi. La câţi studenţi are universitatea din Sibiu ar trebui să fie cu miile acolo, dar sunt 50-60”.

Călin Blaga este jurnalist de meserie, iar acum lucrează în domeniul de consultanţă. Spune că scopul lui este să încurajez lectura, „ca să să nu mai fie cartea aruncată la gunoi, să ajungă mai departe, în special la tineri”.

Proiectul aduna la început lunar aproximativ 400-500 de lei şi 2.000-3.000 de cărţi. Ulterior, numărul cărţilor adunate s-a mărit, în timp ce oamenii plăteau 1 leu pe 4-5 cărţi.

De ce oamenii vor să scape de cărţile vechi

„Ori că le-au murit părinţii şi au moştenit un apartament şi vor să scape de tot din el; ori sunt persoane în vârstă şi vor să-şi reamenajeze apartamentul, ori se pregătesc de moarte, aşa-mi zic unii, şi golesc din casă tot. Deci, sună în continuu toţi. Şi eu nu mai dau apropo anunţuri la ziar. Oamenii anunţă din om în om şi mă sună. Depozitul nu mai face faţă astăzi, avem în total vreo 20.000 de cărţi”, explică sibianul.

Cum se citeşte în Sibiu

Călin Blaga zice că tinerii din Sibiu detestă cartea, ajungând la această concluzie după aceşti 5 ani de a încerca s-o popularizeze printre ei. „În judeţul Sibiu la capitolul donaţii de carte e slab de tot. Am dus o dată în Şeica, pe la Arpaşu, nişte şcoli au cerut cărţi şi cam asta e. În Sibiu nu este cerere de carte. Cele mai multe sunt în Moldova, zona Bistriţa, Maramureş”.

„În general, se citeşte foarte puţin. Ca dovadă anticariate în Sibiu nu există, magazine fizice, toate au dat faliment. Online mai sunt, în ţară. Dar toţi mi-au spus acelaşi lucru: cartea nu se mai vinde, e din ce în ce mai rău. Şi nu e din cauza preţurilor. Nu se mai citeşte în ţară. Lumea stă la internet, pe telefon. Mulţi vin cu teoria că citesc pe e-reader. Nu e adevărat”, crede Călin Blaga.

În opinia lui, pentru ca tinerii să înceapă să citească mai mult, ar trebui ca aceştia să meargă la şcoală. „Ai văzut ce rată de abandon e în ultimii ani? Du-te la o şcoală să vezi că nu vine nimeni la biblioteca ceea şcolară. Nici literatura obligatorie nu se citeşte. La Litere îmi spuneau profesorii că studenţi în anul I – când se presupune că trebuie să ai lecturi obligatorii atunci când vii la facultate – nu citesc (…) Nu mai vezi o nouă generaţie; sunt tot aceiaşi oameni care vin după cărţi: profesori, cercetători...”.

Periodic, în ajunul festivalurilor sau târgurilor de carte care se desfăşoară în ţară apar ştiri despre faptul că românii citesc tot mai puţin. Datele diferă de la o publicaţie la alta: între 39% şi 60% dintre români nu ar fi citit nicio carte.