Sibiu: Remus Rizescu naşte muzică din suflet

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Remus Rizescu naşte muzică din suflet
Remus Rizescu naşte muzică din suflet

Este profesor de muzică, dar în acelaşi timp este singurul compozitor de muzică simfonică şi camerală din Sibiu

Dragostea sa pentru muzică  vine încă din anul 1948. Pe vremea aceea era elev la o şcoală  generală din Craiova, iar peste drum de şcoala respectivă  locuia un fost magistrat, pe numele de Georgescu. Fiul acestuia, Remus Georgescu, actualmente un mare dirijor şi compozitor al României, avea pe atunci 16 ani şi „el cânta o muzică pe care nu o mai auzeam nicăieri. Era un fel de şoc pentru mine, era o muzică plină de sensuri. Petreceam şi câte o oră afară lângă fereastra lui.” spune domnul Remus.

Primele compoziţii, primele influenţe
În 1950 a început să ia lecţii de pian cu profesorul Nicolae Julea şi mai apoi cu Jeni Constantinescu în cadrul Şcolii de artă Corneti din Craiova. La 17 ani a studiat şi armonie, iar prima lucrare compusă de el are titlul de „Apus de soare”şi este practic o bucată muzicală făcută pentru un cor pe patru voci, iar versurile au fost realizate tot de dânsul.
Compozitorul Remus Rizescu recunoaşte că au fost doi oameni care i-au influenţat profund munca şi viaţa. Cei doi sunt Ovidiu Gheorghiu şi Alexandru Racu.  Ovidiu Gheorghiu i-a fost profesor în liceu, dar „fusese magistrat. De la el am învăţat practic toată teoria necesară. Fusese în închisoare, la canal şi se angajase la noi la şcoală după ce a ieşit” spune domnul Remus. Pe Alexandru Racu l-a cunoscut în anul 1956 şi „nu mă mai săturam de improvizaţiile şi desigur de convorbirile cu el. Mă hipnotiza, iar acum îmi dau seama s-ar putea ca lucrările mele să-şi tragă seva din improvizaţiile muzicale pe care le auzisem la el. Avea o satisfacţie teribilă să vadă ce efect au asupra mea improvizaţiile lui” spune compozitorul.
Pentru a scăpa de armată s-a înscris la un colegiu de asistenţi medicali de laborator, a lucrat un an ca asistent în localitatea Rupea, din judeţul Braşov, iar în septembrie 1961 a plecat la Iaşi şi s-a înscis la Conservator. În martie 1965, Achim Stoia, rectorul facultăţii a organizat un concurs de compoziţie. Remus Rizescu s-a înscris şi el, dar a treia zi a trebuit să plece pentru că primise o telegramă de acasă. Securitatea venise şi-l luase pe tatăl său. A lăsat lucrarea neterminată unui coleg ca să o predea, iar când s-a întors de la Craiova, profesorul Stoia îl întrebase de ce a lăsat lucrarea neterminată, putea câştiga el locul întâ, iar amintirea aceasta îi provoacă satisfacţie muzicianului Rizescu

Lucrări

Remus Rizescu are în palmares 30 de lucrări. Cvartete de coarde scrise în 1993 şi 1994, „Tempa”- o uvertură scrisă în 1996, „Concert pentru Clarinet şi şaptisprezece instrumente”, schiţe pentru orchestră, leaduri pe versurile lui Arghezi, Eminescu, Bacovia, Ghoethe sau Mariana Dumitrescu. Pe lângă acestea, a compus un imn dedicat, Sibiului, care nu a fost cântat niciodată la Sibiu şi a ajuns imn al Craiovei. A scris nenumărate cvartete pentru pioneri, pentru profesori, evident lucrări comandate de sistemul politic de pe atunci, dar care l-au ajutat să-şi dezvolte creativitatea.

Profil
Născut: 23 august 1940, Craiova
Educaţie: Academia de arte George Enescu, Iaşi
Familie: căsătorit, un copil 

Ce-i place
Cel mai mult şi cel mai mult am iubit munţii. Am făcut creasta munţilor Făgăraş de 6 ori. Am mers în Parâng, Retezat, în Cindrel, dar în Apuseni nu am reuşit să ajung, încă am pasiune. Îmi place şi marea pentru că şi ea are demensiuni extraordinare. Îmi place şi arta plastică şi tot ce ţine de ea. Am şi predat la un moment dat un curs de istoria artei.

Ce nu-i place
Nu-mi place faptul că  limba română este atacată în integritatea ei, că  tineretul nu mai are respect pentru ea şi că se folosesc tot mai mult englezismele. Limba română are o muzicalitate aparte ca şi limba italiană, dar limba engleză este una imprecisă.   
 
Există  timp în compoziţie?
Nu există. Unele lucrări trebuie cizelate, modificate, iar modificările se fac în timp. Desigur o lucrare poate solicita zile, săptămâni şi de ce nu ani.

V-aţi muta din Sibiu?
Nu m-aş mai muta, pentru că sunt legat de Sibiu. Trebuie să stau lângă fetiţa mea, am o misiune de îndeplinit. În plus îmi place natura înconjurătoare, e Păltinişul aproape şi Crinţul
 
 


Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite