Situaţie critică în cele trei dispensare TBC care se află în structura Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina, şi în care de la 1 ianuarie, spune şeful programul TBC din judeţ, n-a intrat niciun medicament, motivându-se lipsa bugetului. Aproximativ 130 de pacienţi sunt fără o parte din tratament.

Dispensarele TBC din Slatina, Scorniceşti şi Drăgăneşti , în care în continuare există resurse pentru a se stabili diagnosticul (materialele se aprovizionează), n-au mai primit din ianuarie medicamente, spune medicul Ion Eparu, pneumologul care coordonează programul TBC la nivelul judeţului. Ca o paranteză, Oltul ocupă de ani buni locul I la incidenţa TBC în rândul populaţiei, în 2016 fiind diagnosticaţi, la nivelul judeţului, peste 500 pacienţi noi.

„Ne-am descurcat cum am putut, este ceva de groază. Este o situaţie mai aparte la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, pentru că n-avem probleme la Balş, Caracal şi Corabia. Ei vor să se-ntâmple ca acasă, întâi să ai banii şi după să faci achiziţia, or se ştie că în sistemul sanitar niciodată nu se-ntâmplă aşa. Directorul medical, culmea, care coordonează programele în spital, spune că ar fi deturnare de fonduri, că nu are filă de buget. Eu mă-ntreb oare cum au reuşit celelalte spitale, cum s-a reuşit în celelalte judeţe, pentru că în situaţia de care vorbim nu ştiu dacă mai sunt 4-5 judeţe“, a declarat coordonatorul programului TBC, Ion Eparu.

„Poţi să-i pui diagnosticul, dar cu ce-l tratezi?“

Din ianuarie şi până acum, mai spune medicul, s-au consumat medicamentele aflate pe stoc, ba chiar „am mai luat şi noi cu punga de prin judeţ“, însă s-a ajuns în punctul în care pacienţii noi pot fi diagnosticaţi, dar nu poate fi iniţiat tratamentul, în timp ce pacienţii aflaţi deja în tratament rămân, pur şi simplu, fără medicamente.

„Au luat medicamente pentru bolnavii din secţie, dar nu sunt pentru ambulatoriu. Au ridicat, de asemenea, materiale pentru laborator. Păi îi pui diagnosticul, dar cu ce-l tratezi?! Cred că se-ncearcă aşa... Am mai păţit-o o dată şi anul trecut şi văd că se repetă situaţia asta. Le-am făcut referate, le-am făcut toate minunile şi spun că nu vin bani de la buget. Oricum aceste medicamente se decontează, nu sunt nişte sume fantastice pentru acest tratament. Mă-ntreb ce se întâmpla dacă nu aveam acele fonduri norvegiene pentru MDR (tuberculoza multidrog rezistentă – n.r.), pentru că acolo costul este de 700-800 lei/pacient“, a continuat medicul, precizând că lipsesc diverse medicamente din schema completă de tratament pentru aproximativ 130 de pacienţi.

„Trebuia să-şi gestioneze mai bine stocul“

Problema este recunoscută de conducerea SJU Slatina, iar explicaţia, exact cea expusă şi medicilor. „Domnul doctor trebuia să-şi gestioneze mai bine stocul. Anul acesta bugetul pe programe a venit foarte-foarte târziu, mult mai târziu decât până acum. Noi am încercat să mai facem transfer, am cumpărat pe spital, din bugetul propriu, încercăm să acoperim cu strictul necesar, ca să nu se facă întreruperi, pentru că este într-adevăr o problemă cu aceşti pacienţi, se descurajează foarte uşor. Sper ca până la sfârşitul săptămânii să rezolvăm problema, să avem bugetul, să facem comanda şi să ne vină medicamentele, de obicei ne onorează comanda în două zile. E o problemă legată mai mult de repartiţia prin hârtii, practic. Până atunci îi tratăm cum putem, îi mai amănăm puţin, n-avem ce face“, a spus directorul medical al SJU Slatina, medicul Cătălin Pătru.

„Ne-am aprovizionat cu medicamente pentru tot anul“

Alte spitale din judeţ, cu număr mai mic de pacienţi, e drept, au ales altă modalitate de a rezolva problema. „Licitaţia la minister a avut loc foarte târziu anul trecut, cred că în noiembrie, iar noi am luat medicamente pentru tot anul. Oricum, regimul este foarte strict, nu te poţi juca cu lucrurile astea, se întocmesc documente pentru fiecare caz, pe CNP-ul pacientului, sunt evidenţe foarte stricte. Costurile nu sunt foarte mari, pentru că medicamentele pentru tuberculoza obişnuită nu sunt scumpe, pe MDR sunt sume mari, dar astfel de pacienţi avem puţini“, a declarat directorul economic al Spitalului Orăşenesc Balş, Daniela Stancu, precizând că prin dispensarul TBC de la Balş se tratează, în medie, 28-30 de pacienţi lunar.

Întreruperea tratamentului poate duce inclusiv la MDR

Deşi tratamentul nu înseamnă foarte mult financiar, este de lungă durată, iar rata de succes de puţin peste 75% (în România) în cazul tuberculozei clasice este legată tocmai de perioada mare în care trebuie administrat. Tendinţa mondială este de tratare în ambulatoriu a tuberculozei, spun specialiştii. Parcursul clasic de la diagnostic la vindecare înseamnă cel puţin şapte luni de tratament. Prima lună, de obicei, este de spitalizare, pentru negativare (moment de la care pacientul nu mai este contagios), după care perioada de susţinere mai înseamnă 6 luni, în care pacientul este tratat cu patru medicamente. Din păcate nu toţi urmează schema exactă de tratament, iar întreruperile sau administrarea „pe sărite“ pot duce în timp la reactivarea tuberculozei clasice sau chiar la tuberculoza multidrog-rezistentă (forma secundară). „Noi oricum nu-i putem constrânge să urmeze întocmai tratmentul, iar această problemă intervine peste cea de aderenţă la tratament.  Sunt situaţii în care mergi la om acasă, îi explici, iar el îţi spune că nu-l ia şi n-ai ce să-i faci“, a mai spus dr. Eparu.

CITIŢI ŞI: Ce este tuberculoza multidrog-rezistentă. Doar 1 din 5 cazuri se vindecă, la costuri de zece ori mai mari decât în mod normal