Între cinci şi şapte luni de aşteptare pentru o investigaţie RMN. „Două nopţi am dormit pe scaune, până când a murit un pacient şi s-a eliberat un pat“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pacienţii continuă să fie umiliţi de sistemul public, programările pentru o analiză de tip tomograf sau rezonanţă magnetică prelungindu-se de la cinci până la şapte luni.

„Nu mai avem fonduri“ auzi în aproape orice clinică, de stat sau privată, aflată în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, indiferent că ai nevoie de analize de laborator  sau de investigaţii imagistice. Banii alocaţi fie se termină în primele zile ale lunii, fie sunt „lungiţi“ în baza programărilor, cert este că pacienţii care nu se înscriu din vreme pe o listă de aşteptare nu au nicio şansă.

În domeniul imagisticii medicale situaţia este de departe cea mai gravă. Pentru o analiză de tip computer tomograf (CT) sau rezonanţă magnetică (RM) listele se întind pe câteva luni, astfel că pacienţii sunt nevoiţi, la rândul lor, să-şi reînnoiască biletele de trimitere de două, chiar de trei ori. Costul ridicat al acestor investigaţii „la liber“ îi face pe pacienţi să accepte şi situaţiile în care urmează să fie examinaţi peste o jumătate de an de la momentul la care s-au înscris pe liste. Dacă ar suporta din buzunar totul, pentru un RMN, în funcţie de zona examinată şi de utilizarea substanţei de contrast, costurile variază între 450 şi 1.300 lei. Nici analizele CT nu sunt mult mai ieftine, iar veştile bune, deocamdată, nu se întrevăd, din contră.

„De când am început a tot crescut perioada de aşteptare“

La Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, pentru investigaţiile imagistice programate se alocă lunar 47.000 lei, toţi banii pentru radiologii, tomografii, RMN-uri, ecografii, osteodensiometrii şi mamografii. Nu-i de mirare că perioada de aşteptare a ajuns la cinci luni, în cazul RMN-urilor neputându-se opera, din aceşti bani, mai mult de 20-25 lunar. Este, în schimb, unitatea în care pentru cazurile urgente soluţia există, pacienţii fiind internaţi, iar investigaţiile, realizate în costul internării. Directorul medical al spitalului, medicul Cătălin Pătru, recunoaşte că investigaţiile imagistice realizate în sistem de spitalizare sunt compleşitor mai multe decât cele programate, reprezentând 70-80% din total. În cazul pacienţilor care necesită astfel de investigaţii costul spitalizării depăşeşte, de obicei sumele decontate de la CJAS per caz rezolvat. „De când am început (n.r. – de când în dotarea unităţii sanitare există RMN-ul) a tot crescut perioada de aşteptare“, a mai spus directorul medical al spitalului slătinean.

„E mare lucru să te trezeşti dimineaţa şi să te mai bucuri“

Fondul total existent la nivelul casei judeţene de asigurări, la comun pentru laboratoare şi furnizori de servicii de imagistică, se împarte tuturor furnizorilor care au îndeplinit condiţiile pentru un astfel de contract. În ultimii ani furnizorii s-au înmulţit, astfel că şi fondurile alocate fiecărei clinici au scăzut. Locuri libere nu mai găseşti niciunde, aşa că singura soluţie pentru pacienţi, când timpul îi presează, este să scoată bani din buzunar.
La Clinica Affidea (fosta SanMed) întâlnim în spaţiul de aşteptare un bărbat în jur de 60 şi ceva de ani, care urmează să facă o analiză RM. Are o poveste uluitoare, deşi nu e unică, România e plină de astfel de relatări. A ajuns să facă o grămadă de investigaţii începând de anul trecut, în noiembrie se împlineşte un an, când a observat că, deşi nu are dureri, are dificultăţi de respiraţie. „Nu mă durea nimic, dar nu mai puteam să dorm decât în poziţia asta, în şezut, nu mai puteam să respir“, începe pacientul să povestească. L-au suspectat de toate bolile, a trecut pe la Infecţioase, Pneumologie, Interne, …, ajungând, în cele din urmă, la un spital din Viena, unde i s-a spus că are o tumoră canceroasă. A făcut acolo o primă cură de citostatice, întorcându-se ulterior în România. „Cei de acolo m-au întrebat câţi bani am, le-am spus că am 20.000 euro, şi mi-au spus că nu sunt de ajuns. Întâmplarea face ca o asistentă de acolo pe care o cunoşteam să-mi recomande un medic din Bucureşti“, povesteşte mai departe bărbatul.

În ianuarie a ajuns la Fundeni, încercând să se programeze pentru a continua curele de citostatic. „Doctorul mi-a spus că nu are locuri până în aprilie, iar eu i-am spus că am ajuns acolo, nu plec de la uşa lui  orice-ar fi. Mi-au improvizat ceva şi două nopţi am dormit pe nişte scaune, nişte bănci, aşa, mi-au dat nişte perne, până când, e de plâns, a murit un pacient şi s-a eliberat un pat. Am înţeles atunci că medicul n-avea nicio vină“, a spus bărbatul, care între timp şi-a vândut pământul, casa, maşina, cheltuind 60.000 euro pe tratamente şi investigaţii. Cheltuielile nu s-au sfârşit, are nevoie în continuare de tot felul de analize, nu poate aştepta luni de zile pentru un RMN, aşa că acum a scos din nou din buzunar 600 lei. „E mare lucru să te trezeşti dimineaţa şi să te mai bucuri“, a mai spus bărbatul, exprimând, astfel, speranţa tuturor pacienţilor care cred în vindecare, în ciuda greutăţilor întâmpinate.

„Dorim să terminăm lista de aşteptare pe CT, asta înseamnă că se va lungi cea pentru RMN“

La clinica pe care a ales-o pacientul timpul de aşteptare este de peste 6 luni pentru RM şi la jumătate pentru CT. Coordonatorul clinicii, Ariel Zelingher, spune că şi-a propus ca până la finele acestui an să termine lista de aşteptare pentru CT, chiar dacă asta va însemna să prelungească perioada de aşteptare pentru solicitanţii de RM. „RM-ul nu salvează vieţi, tomograful, însă, da“, îşi justifică decizia coordonatorul clinicii de imagistică, explicând că solicitările sunt prioritizate, iar trimiterile de urgenţă sunt operate în cel mult o săptămână-două. Este vorba de suspiciuni tumorale, de investigaţii post-operatorii etc., cazuri bine argumentate, altfel pentru o analiză computer tomograf timpul de aşteptare poate ajunge şi la trei luni. Analizele pentru care se foloseşte rezonanţa magnetică, mai fidele, constituie mai rar urgenţe, deşi, mai spune coordonatorul clinicii, „azi nimeni nu mai operează pe coloană, pe creier, numai cu CT“.

Ariel Zelingher a lucrat 24 de ani, din cei 34 de carieră,  în imagistică medicală în ţări din afara României şi spune că în străinătate „aparatele lucrează 24 de ore din 24, asta neînsemnând că în gardă mai dormi, mai lucrezi…“. Tot acolo, spre deosebire de România, astfel de investigaţii nu se fac niciodată fără trimitere de la medic (la noi în ţară este obligatorie trimiterea în cazul analizei computer tomograf, având în vedere nivelul de radiaţii, însă investigaţiile RM pot fi realizate şi la cerere). 

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite