Şomer cu diplomă de bac sau angajat cu atestat de calificare? „N-avem consilieri pentru orientarea în carieră“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Liceul Tehnologic Metalurgic 2
Liceul Tehnologic Metalurgic 2

Majoritatea părinţilor ar răspunde cu un „NU” răspicat la întrebarea dacă şi-ar înscrie copiii la şcoala profesională, iar eforturile responsabililor din liceele tehnologice de a forma astfel de clase o confirmă. Paradoxal, deşi există zeci de mii de şomeri cu studii liceale, angajatorii suferă din cauza lipsei de forţă de muncă bine calificată

De săptămâni întregi avem informaţii despre rata de promovare la Bacalaureat, cele mai bune licee, cele mai mari note la Evaluarea Naţională, ultima medie de admitere la liceul de top „X“, absolvenţii de 10 etc. etc. În tot acest timp, sute de licee tehnologice din ţară dau din colţ în colţ să-şi facă planul de şcolarizare aprobat de inspectoratul şcolar şi consideră un mare succes fiecare elev adus la şcoala profesională. Aici, pentru admitere elevii nu sunt obligaţi să susţină probele Evaluării Naţionale, sau dacă au dat acest examen nu-i o problemă dacă au obţinut note de 2, 3 sau 4. Este ceea ce şi reproşează, de altfel, profesorii din liceele tehnologice atunci când sunt traşi la răspundere că nu pun pe piaţa muncii ce aşteaptă angajatorii. „Când vin în clasa a IX-a şi nu ştiu să citească bine sau nu ştiu tabla înmulţirii pe sărite, ce pretenţii să avem?!“, contraatacă profesorii.

Se poate însă mai mult, spune inspectorul şcolar pentru discipline tehnice din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Olt, prof. Cristina Popescu. Asta pentru că învăţămîntul tehnic este în continuare o necunoscută pentru părinţi şi elevi, sau, cel mult, colacul de salvare pentru cei care nu reuşesc performanţe şcolare deosebite. „Într-adevăr, noi lucrăm cu elevii care, să spunem, nu au dat admiterea naţională, au un anumit nivel al cunoştinţelor, nota 2, nota 3, dar colegii mei din liceele tehnologice, dacă muncesc puţin mai mult decât colegii din liceele teoretice uneori, sunt convinsă că pot să aducă acei elevi la nivel minim spre mediu de citire, scriere, calcul, şi de aici încolo se vor dezvolta competenţele profesionale. Noi, la liceele tehnologice, nu suntem pregătiţi să facem performanţă cu elevii la Olimpiada de Matematică, altul ne este rolul“, crede inspectorul.

„Încă nu ştim exact ce înseamnă învăţământul profesional“  

Recrutarea acestor elevi rămâne cea mai mare provocare. Părinţii îi vor admişi la un liceu teoretic, ignorând, pe de o parte, avantajele şcolii profesionale, iar pe de alta adevăratul nivel al cunoştinţelor acumulate de copiii lor.
În anul şcolar 2020/2021, din cele 29 de clase propuse la şcoala profesională, în judeţul Olt s-au realizat cu şapte mai puţin. Asta în condiţiile în care o clasă poate funcţiona şi cu jumătate plus 1 din numărul de elevi/clasă. De ce? Pentru că şcoala profesională nu este atractivă, deşi absolvenţii care stăpânesc o meserie au şanse mult mai mari de angajare decât absolvenţii liceelor teoretice. Cât de mari, deocamdată instituţiile statului încă nu au creat un instrument de măsurare, dar promit să o facă în curând.

„Să nu ne mai plângem de baza materială, pentru că noi nu ar trebui să stăm în şcoală. Nu avem bază materială, dar avem agenţi economici care urlă după forţă de muncă şi nu e nimeni să le-o ofere. Trebuie să ieşim din curtea şcolii şi să mergem către agentul economic” – Cristina Popescu, inspector şcolar

„Suntem la 6-7 ani după ce am lansat învăţământul profesional şi încă nu ştim exact ce înseamnă“, spune inspectorul şcolar pentru discipline tehnice din cadrul inspectoratului Şcolar Judeţean Olt, prof. Cristina Popescu. Deţine funcţia de un an, iar în această vară succesul ar fi ca mai puţine clase de profesională decât anul trecut să nu fie realizate. Din acest motiv a fost vital ca informaţia despre locurile şi calificările disponibile să ajungă la copii şi părinţi deopotrivă. Şi nu doar atât, ci şi informaţia despre beneficiile şcolii profesionale. E o muncă de convingere pe care liceele teoretice, care îşi fac de obicei clasele cu numărul maxim de elevi (iar cu derogări şi mult peste) n-o experimentează, pentru că în societate nu s-a insistat atât de mult pe adevărul că e plină piaţa de şomeri cu diploma de Bacalaureat, pe cât s-a spus că „ajungi la şcoala profesională dacă nu iei notă mare la Evaluare“. Cu alte cuvinte, profesionala n-a fost niciodată prima opţiune, aşa cum se întâmplă firesc în alte state pentru acei copii care asta îşi doresc, să înveţe o meserie anume.

„N-avem consilieri, din păcate, pentru orientarea în carieră. Eu am încercat să ajung aproape de tineri, până la urmă, noi avem un public ţintă reprezentat de tinerii de clasa a VIII-a, am făcut o pagină de Facebook a Departamentului pentru învăţământ profesional şi tehnic, acolo au fost promovate toate exemplele de bună practică ale colegilor din judeţ, a fost promovată oferta de şcolarizare pentru anul şcolar 2021/2022, am făcut şi publicitate plătită din buzunar, pentru că, asta e, Facebook, ca să ajungă la cât mai mulţi utilizatori, îţi cere bani, dar în acelaşi timp am învăţat şi eu“, a precizat inspectoarea.

Mai mult decât publicitatea plătită pot face însă exemplele de succes de la clasele de dual.

Burse de la angajator şi certitudinea angajării la absolvire

Clasele de profesională de la învăţământul dual totdeauna se completează la înscriere. Elevii de aici primesc, pe lângă bursa profesională de 200 lei care se acordă tuturor elevilor de la şcoala profesională, alţi minimum 200 lei/ lună de la angajator. Într-un liceu tehnologic din Balş angajatorul care a solicitat clasa a mărit bursa la 500 lei/lună. În această vară prima promoţie de la dual de aici va absolvi, iar firma care i-a susţinut cu burse (Q Fort) este pregătită să-i angajeze. La fel a făcut, vara trecută, angajatorul ALRO care a susţinut o astfel de clasă în Slatina. În total, în acest an sunt patru clase de dual în judeţul Olt, iar lupta liceelor tehnologice este să atragă, fie pentru clasele de dual, fie pentru cele obişnuite de profesională şi liceu cu profil tehnic, şi alţi angajatori dispuşi să susţină pregătirea profesională.

Acesta este viitorul, spune cu convingere inspectorul Cristina Popescu, astfel demontând mitul conform căruia „nu putem face treabă bună în şcoală pentru că nu avem bază materială“.
„Să nu ne mai plângem de baza materială, pentru că noi nu ar trebui să stăm în şcoală. Aste e părerea mea. Nu avem bază materială, dar avem nişte agenţi economici care urlă după forţă de muncă şi nu e nimeni care să le-o ofere. Trebuie să ieşim din curtea şcolii, să facem următorul pas şi să mergem către agentul economic. Este principiul pentru care noi şcolarizăm. Sigur că ne bucurăm să avem stagii de practică în ţări străine, să avem proiecte Erasmus, dar noi nu şcolarizăm pentru piaţa europeană. Dacă acesti copii ajung şi acolo, ne bucurăm, sunt convinsă că vor face faţă cu brio, dar trebuie să asigurăm în primul şi în primul rând forţa pe piaţa locală, pentru asta există liceul“, a susţinut Popescu.

„Sunt multe evenimente goale de conţinut“

Ce nu face astăzi la scară largă liceul, şi ar trebui să facă, spune prof. Popescu, este să-i apropie pe elevi de angajatori cu mult înainte de momentul absolvirii. „Trebuie să existe această încurajare din partea şcolii. În momentul în care termină şcoala, elevul se simte abandonat. Uneori au nevoie ca acel diriginte care i-a coordonat trei sau patru ani să le fie în continuare alături. Să organizăm nişte întâlniri cu agenţi economici, nu la nivel macro şi neapărat pentru poze, pentru că sunt multe evenimente goale de conţinut, şi nu despre asta e vorba. Să ne propunem ca din cei 15 elevi de la clasa mea să angajez 10. Şi să mă pregătesc un an pentru lucrul acesta, şi să merg la agenţii la care am făcut practică, la alţi agenţi economici, şi voi reuşi cu siguranţă“, crede Popescu.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Meseria, brăţară de aur. Un absolvent de şcoală profesională se angajează cu 4.000 de lei, aproape dublu faţă de un absolvent de facultate

Orientarea şcolară şi profesională, veriga slabă a învăţământului românesc, cauză a eşecului şcolar
 

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite