Activitate „corespunzătoare“ în 2019 la parchetul care a deschis dosar de lipsire de liberte în cazul Alexandrei. Ce spunea Inspecţia Judiciară cu luni în urmă
0
Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal a fost singurul din judeţul Olt cu schema de personal ocupată 100% în 2019. Deşi Inspecţia Judiciară ridica, cu doar câteva luni în urmă, câteva probleme importante identificate aici, conform bilanţului pe 2019 activitatea procurorilor de la Caracal a fost „corespunzătoare“.
Inspecţia Judiciară semnala, în urma controlului derulat după izbucnirea cazului celor două crime de la Caracal şi după ce toată ţara s-a inflamat când a apărut informaţia că trei procurori au stat în noaptea de 25/26 iulie 2019 la poarta lui Gheorghe Dincă, aşteptând ora 6,00 dimineaţa pentru a începe percheziţiile, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, mai multe probleme, prezentate într-o sinteză a raportului întocmit. Controlul a vizat activitatea desfăşurată în cadrul acestei unităţi de parchet în perioada 1 ianuarie 2018 – 31 iulie 2019.
Iată care erau deficienţele constatate de inspecţia Judiciară la acel moment:
a. preluarea în perioada de referinţă a unei cutume deficitare şi neconforme regulamentelor şi ordinelor procurorului general al PÎCCJ, cutume acceptate şi de parchetul ierarhic superior privind modalitatea de desfăşurare a activităţii la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal;
b. lipsa unei evidenţe a diseminării normelor infralegale care guvernează activitatea Ministerului public;
c. preluarea într-o pondere semnificativă , cu justificarea menţinerii unui climat amiabil în rândul colectivului, de către prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, a atribuţiilor aferente funcţiei de execuţie, cu consecinţa diminuării timpului necesar exercitării funcţiei de conducere, cu efecte asupra calităţii actului de justiţie înfăptuit de unitatea de parchet;
d. lipsa de implicare a procurorilor în efectuarea cercetării penale şi adoptarea unei soluţii legale şi temeinice;
e. lipsa de asumare a responsabilităţii în ceea ce priveşte emiterea de rechizitorii, soluţiile de renunţare la urmărire penală depăşind în anul 2018 numeric soluţiile de clasare;
f. lipsa de asumare a responsabilităţii de către procurori în individualizarea legală şi temeinică a măsurilor preventive cerute instanţei de judecată;
g. urmărirea unui singur indicator, respectiv cel cantitativ în soluţionarea cauzelor, cu ignorarea calităţii urmăririi penale, având în vedere indicii statistici vizaţi de Ministerul Public.
„Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal au soluţionat sub 50% din totalul cauzelor repartizate“
Inspecţia Judiciară mai preciza că „că în perioada de referinţă, anterior menţionată, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal existau 11.570 de cauze de soluţionat, din care au intrat în cursul perioadei de referinţă un total de 4.735, din care au fost soluţionate 4.528 de cauze, respectiv un procent de 39%. Media cauzelor de soluţionat în anul 2018 a fost de 1.314 cauze/procuror, iar media cauzelor soluţionate a fost de 607 cauze/procuror, respectiv procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal au soluţionat sub 50% din totalul cauzelor repartizate, în condiţiile unei scheme de personal ocupate în procent de 83%.Media cauzelor de soluţionat în semestrul I 2019 în sectorul supraveghere a urmăririi penale a fost de 824 cauze/procuror, iar media cauzelor soluţionate a fost de 243 cauze/procuror, respectiv procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal au soluţionat sub 50% din totalul cauzelor repartizate, în condiţiile unei scheme de personal ocupate din luna martie 2019 în procent de 100%“.
Procurorii de la Caracal, mai spuneau reprezentanţii Inspecţiei Judiciare, se tem să îşi asume rechizitoriile. „Se constată o pondere semnificativă a soluţiilor de netrimitere în judecată, respectiv clasare, din totalul soluţiilor adoptate de procurori, indiferent de tipul de infracţiuni“, se mai menţiona în sinteza raportului.
Ce spune raportul de activitate întocmit de superiorii din Olt
În anul 2019, conform bilanţului activităţii parchetelor din Olt prezentat de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, Anca Anuţa, la parchetul din Caracal s-au înregistrat 1.515 pângeri (faţă de 657 în 2018), fiind soluţionate 1.417, 64 fiind trimise altor organe, iar 34 rămânând nesoluţionate. Plângerile împotriva actelor şi măsurilor de urmărire penală au fost rezolvate astfel: 118 plângeri de rezolvat, rezolvate 110, 7 trimise altor organe, una nesoluţionată.
Încărcătura de dosare penale de soluţionat per procuror a fost în 2019 de 1.160,83 (faţă de 1.100,83 cu un an înainte), fiind soluţionate 499,17 dosare (comparativ cu 509,67 în 2018), cifrele confirmând datele Inspecţiei Judiciare, anume că au fost rezolvate mai puţin de 50%.
Operativitatea în soluţionarea dosarelor penale (obţinută prin raportarea dosarelor soluţionate în perioada supusă analizei la numărul dosarelor înregistrate în aceeaşi perioadă) a fost de 46,63%.
Din totalul cauzelor soluţionate în 2019, din cele 2.995 au fost soluţionate în 6 luni de la sesizare 1.499, 599 între 6 luni şi 1 an, 795 în peste un an de la sesizare şi 102 după îndeplinirea termenului de prescripţie.
Tot la Caracal, în cinci dosare în care se cercetau infracţiuni cu privire la minori sau cauze de lipsire de liberate au fost infirmate cinci soluţii, dispunându-se redechiderea cercetării penale. Infirmarea nu este însă neapărat un aspect negativ, a susţinut prim-procurorul Tribunalului de pe lângă Tribunalul Olt, Anca Anuţa, considerând activitatea parchetului de la Caracal drept una „corespunzătoare“.
„Raportat la analiza făcută, şi pe care v-am prezentat-o, activitatea este una corespunzătoare. Şi volumul, dacă vă uitaţi la încărcătură, e... Ei stau cel mai bine raportat la resursa umană, e adevărat.
Nu este nicio problemă faptul că o soluţie este infirmată, este o instituţie prevăzută de codul de procedură penală. Singura problemă care se pune, ca la final soluţia adoptată să fie o soluţie inversă şi care să fie imputabilă procurorului care a emis-o. Acolo discutăm de disfuncţii, acele soluţii au fost într-adevăr desfiinţate. Niciunul dintre dosarele infirmate nu a fost soluţionat, ca urmare a infirmării, şi, vă spuneam, şi acea soluţie ulterior trebuie apreciat dacă este imputabilă sau nu procurorului.
Cele cinci despre care am discutat, doar trei am preluat, două au fost trimise la instanţă în vederea confirmării redeschiderii urmăririi penale. Celelalte le-am preluat noi, sunt la PT Olt în lucru, nu a fost nevoie de confirmarea redeschiderii dispusă de procurorul general pentru că sunt nişte norme de procedură care arată situaţiile în care este nevoie de o confirmare de redeschidere“, a declarat Anuţa, precizând că raportul întocmit de Inspecţia Judiciară, care punea într-o lumină foarte proastă unitatea de parchet din Caracal, ar fi fost desfiinţat în parte.
Cât despre procentul trimiteriulor în judecată, acesta ar trebui privit cu prudenţă. „De regulă, procentul trimiterilor în judecată nu înseamnă că toate dosarele pe care noi le trimitem în judecată trebuie să se finalizeze cu trimitere în judecată, că ar înseamna că dacă procentul este de peste 50% suntem o ţară de infractori. Regula este, din întreaga mea activitate, şi nu numai la noi în Olt, la nivel de ţară, din activitatea parchetelor de pe lângă judecătorii procentul de trimitere în judecată din total cauzelor soluţionate se situează undeva în jur de 7-8%, cel mult 9%. N-am văzut niciunde mai mult la vreo unitate locală de parchet. Cam asta este media. Iar ei erau în acei parametri“, a mai spus Anuţa.
Faptul că procurorul Cristian Popescu, procuror de caz în dosarul privind lipsirea de libertate deschis în urma apelului Alexandrei Măceşanu la 112, este cercetat disciplinar de către insăecţia Judiciară este văzut, în schimb, drept un „aspect negativ“ în bilanţ.
Se încarcă comentariile...
