Angajaţii Ambulanţei Olt, infectaţi la lucru, „s-au liberat“ din spital: „La capătul holului era o uşă cu lacăt“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

După două săptămâni de spitalizare, cei mai mulţi dintre angajaţii Ambulanţei Olt contaminaţi cu noul coronavirus au ajuns acasă. Perioada petrecută în spital o descriu ca fiind o „închisoare“ pe care au ispăşit-o fără vină şi pentru care, cel mai probabil, vor cere socoteală.

Două treimi dintre cele 20 de persoane infectate cu noul coronavirus în focarul de la Serviciul Judeţean de Ambulanţă Olt, pornit de la o asistentă care făcea naveta către serviciu cu mijloace de transport în comun din judeţul vecin, au ajuns la domiciliu. Externările au început din week-end-ul trecut, la această dată rămânând încă în aşteptarea a două teste negative consecutive doar câţiva pacienţi din focarul amintit. Cea mai scurtă perioadă de spitalizare a fost de 11 zile, însă şi acestea au fost considerate un calvar pe care l-au trăit în mod nemeritat. Iar calvarul nu s-a încheiat, spun foştii pacienţi, pentru că acum se confruntă cu privirile suspicioase şi reţinerea vecinilor şi chiar a colegilor de lucru neafectaţi de coronavirus. „Suntem nişte ciumaţi. A fost un coleg la lucru, să ducă acel concediu medical, şi a fost întrebat de ce a ieşit din casă, de ce s-a întors. Avem 14 zile de concediu medical, dar nu ni s-a impus izolarea după externare“, a explicat unul dintre pacienţii externaţi, amintind că un ordin din 25 mai, al Ministrului Sănătăţii, a înlocuit măsura izolării la domiciliu cu recomandarea ca pacienţii cu două teste negative succesive să petreacă această perioadă departe de alte persoane. 

Necesitatea tratamentului, sub semnul îndoielii

De altfel, doar dorinţa de a obţine cât mai repede două teste succesive cu rezultat negativ i-a făcut pe cei mai mulţi, asimptomatici fiind, sau cu simptome foarte uşoare, să accepte tratamentul prescris. Au fost însă şi persoane care au refuzat acest tratament încă din primele zile, sau au renunţat ulterior, după ce au apărut simptome cum ar fi diareea sau palpitaţiile. În mod curios, perioada de „detenţie“, aşa cum numesc pacienţii timpul petrecut în secţia de Boli Infecţioase, sector - COVID, s-a încheiat însă cam în acelaşi interval de timp atât la pacienţii care au urmat întocmai tratamentul prescris, cât şi în cazul celor care au renunţat la pastilele de Plaquenil şi Kaletra.

Medicul Marian Furtună, care s-a numărat printre persoanele testate pozitiv încă din primul val de teste realizate, a petrecut 13 zile în spital. Spune că cel mai greu de îndurat a fost izolarea. „Nu puteam să părăsim salonul, puteam ieşi cel mult în hol, însă nici acolo nu ne era permis, ne certau dacă o făceam. La capătul holului era o uşă cu lacăt. Am avut sentimentul că sunt în închisoare pe nedrept. Orice pacient are dreptul să refuze internarea. Noi n-am avut acest drept, în condiţiile în care nu eram tocmai genul de persoane care să nu înţeleagă ce se întâmplă. Am cerut izolarea la domiciliu, cum se practică în alte ţări, nu a fost posibil. Chiar reprezentam un pericol social…?!“, a declarat medicul, pentru Adevărul, precizând că în funcţie de rezultatul demersului Avocatului Poporului, care a atacat la Curtea Constituţională mai multe acte normative emise în pandemie, ia în calcul să se îndrepte împotriva statului, strict legat de faptul că a fost spitalizat forţat.

Anchetă fără concluzii la trei săptămâni de la declanşarea focarului

Focarul de coronavirus de la Serviciul Judeţean de Ambulanţă Olt a pornit de la o asistentă care în 19 mai a fost testată pozitiv la spitalul din Mioveni, în judeţul vecin, unde femeia a ajuns cu simptomatologei care indica boala COVID-19. A început Ancheta epidemiologică, au început testările, iar a doua zi de la testare primii colegi de tură ai asistentei erau deja internaţi în spital. În zilele următoare au apărut şi alţii, astfel că în final s-a ajuns la 14 angajaţi ai Ambulanţei Olt şi la şase membri ai familiilor unora dintre angajaţii testaţi pozitiv. Cei mai mulţi, spun o parte dinter angajaţii spitalizaţi, nu au avut simptomatologie sau au avut simptome uşoare, comune cu cele ale unei viroze obişnuite. Din acest motiv au şi cerut să fie trataţi acasă, însă nu li s-a permis.

În timpul zilelor de „detenţie“ au contactat un avocat, cu intenţia de a acţiona în judecată pe de o parte angajatorul care nu a oferit condiţii de muncă astfel încât să poată fi evitată infectarea (la debutul pandemiei nu au avut echipament specific, ulterior au primit şi aşa ceva, însă anumite componente, care, teoretic, erau de unică folosinţă, le dezinfectau şi le refoloseau - este cazul ochelarilor şi al vizierelor; spaţiile în care aşteptau plecarea la caz erau supraaglomerate; nu s-a realizat, până în ziua comunicării primului caz, triajul epidemiologic al intrarea în tură etc.), iar pe de alta autorităţile care au dispus internarea forţată, cu tot ce a implicat aceasta.  Dacă la început părea că majoritatea vor face front comun şi s-a vehiculat chiar şi suma solicitată cu titlu de despăgubiri, respectiv 50.000 euro/caz confirmat, între timp numărul nemulţumiţilor s-a subţiat dramatic, spun surse din rândul persoanelor infectate.

Pe de altă parte,  din ancheta administrativă demarată de la nivelul Prefecturii Olt, încheiată la Ambulanţa Olt în 28 mai, nici până astăzi nu s-au prezentat concluziile finale şi nu s-au indicat vinovaţii pentru situaţia care a permis o infectare în masă.

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite