Avertisment pentru pacienţii astmatici, predispuşi toamna la crize mai dese: „Celulele cu memorie înmagazinează şi  episoadele devin mai greu de tratat“

Vremea capricioasă de toamnă nu le este tocmai prielnică pacienţilor care suferă de astm bronşic, umiditatea crescută, aerul rece, sau trecerile bruşte de la temperaturi mari la cele scăzute afectându-i. Ce trebuie obligatoriu să facă în criză şi care sunt riscurile.

Răcirea vremii afectează direct categorii întregi de pacienţi, printre cei dispuşi agravării problemelor de sănătate fiind şi astmaticii. O criză de astm se poate declanşa din cauza expunerii la aerul rece, la mediul poluant, la trecerea bruscă de la cald la frig etc., riscuri pe care pacienţii diagnosticaţi le cunosc. Nu toţi, în schimb, se şi adresează medicului specialist la intrarea în criză, ceea ce îi poate  costa, şi ca timp de tratare a episodului de boală, dar şi financiar.

Un prim sfat adresat astmaticilor este acela de a se imuniza antigripal, spune medicul primar pneumolog Ion Eparu. „E bine că în acest an a apărut şi s-a făcut mai repede vaccinul antigripal, în perioada de linişte, cu proporţia foarte mică de contraindicaţii, pentru că a fost vremea liniştită. În primul şi în primul rând să facem vaccinul antigripal. Apoi, de evitat locurile cu variaţii bruşte de temperatură, cald-frig, zonele cu poluanţi“, ne sfătuieşte medicul.

Dacă, în ciuda acestor măsuri de precauţie, criza de astm se instalează, important este să nu apelăm la automedicaţie, chiar dacă ne cunoaştem boala bine. „În momentul în care a apărut criza, trebuie condusă cu celeritate de către medicul curant şi dus până la capăt, nu tergiversat, pentru că celulele cu memorie  înmagazinează şi episoadele trec mai greu, dar în momentul în care prinzi în faza acută şi reuşeşti să  „tai“ aceste episoade ai rezultate mult mai bune. În loc de un tratament cu două medicamente, şase luni de zile, să dau un exemplu, ai două medicamente două săptămâni -o lună de zile, după care rămâi cu unul singur, care, acela, rămâne permanent. Orice criză nebăgată în seamă, o exacerbare, o accentuare, rămâne în memorie şi se manifestă din ce în ce mai grav. La primul episod de boală ne prezentăm la specialist, să poată să se cupleze perioada asta de acut şi în loc de 6 luni cu două medicamente, cum spuneam,  mergi o lună cu două şi rămâi până la şase luni cu unul singur. În primul rând că e confortul, e vorba şi de costuri şi aşa mai departe“, recomandă specialistul.

Tot un specialist pneumolog, sau cel puţin medicul de familie care să facă o primă evaluare şi să ne îndrume pe mai departe trebuie să consultăm şi dacă nu am fost diagnosticaţi cu această boală, în schimb apar manifestări de genul şuierăturilor în piept. Cel mai grav gest în acest caz, mai precizează dr. Eparu, este automedicaţia.

„Niciun episod în care «şuieră pieptul» nu trebuie lăsat, poate nu astă-seară, când a apărut, dar mânie neapărat vă adresaţi specialistului, trebuie făcută o evaluare şi o schemă terapeutică. Poate să fie o infecţie virală, dar poate să fi apărut şi altceva, nu sunt adeptul automedicaţiei“, a mai precizat medicul.