BPOC, boala perfidă care a ajuns să afecteze peste 4% dintre români. O analiză simplă ne ajută să depistăm afecţiunea în primele stadii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Spirometria este analiza simplă care poate conduce medicul către diagnosticarea BPOC. (Foto: arhiva Adevărul)
Spirometria este analiza simplă care poate conduce medicul către diagnosticarea BPOC. (Foto: arhiva Adevărul)

Nu cu mulţi ani în urmă se vorbea foarte puţin depre BPOC (bronhopneumopatia cronică obstructivă), afecţiunea care, estimează specialiştii, va deveni prima cauză de mortalitate în lume. Astăzi, patru români din 100 suferă de BPOC, „cancerul“ din oraşele poluate.

Sunt sute de milioane de pacienţi diagnosticaţi în lume cu BPOC. La nivel mondial constituie a patra cauză de deces, în SUA ocupă deja locul III, iar în România a ajuns pe II, în tandem cu cancerul, peste 4% dintre români, spune medicul pneumolog Ion Eparu, şeful Programului de Pneumologie din judeţul Olt, suferind de bronhopneumopatie cronică obstructivă.

Ce este, de fapt, BPOC, sub această titulatură apărând relativ recent, ne putem da seama încă din denumire: bronho -  afectarea arborelui respirator (bronhii), pneumopatie – afectarea plămânilor, obstructivă – blocarea fluxului de aer, cronică – pe termen lung. Cum de ne trezim atât de târziu să mergem la medic, ne explică dr. Eparu: „Simptomele pot fi foarte des confundate cu cele date de alte afecţiuni, iar când acestea devin evidente este vorba de boală în stadii avansate. O analiză simplă însă ne oferă şansa unui diagnostic în stadiul I sau II. Este vorba de spirometrie, care presupune, exprimat în termeni simpli, o măsurare a aerului din plămâni. Din păcate, pacienţii nu vin în aceste stadii din proprie iniţiativă, ci, eventual, împinşi de la spate de membrii familiei“.

Când ajungi să te opreşti de două ori, doar urcând scările până la etajul III, să constaţi că te oboseşte şi o activitate simplă ca îmbrăcatul, boala deja a avansat, precizează dr. Eparu. Semne există, de cele mai multe ori, mult mai devreme (deşi boala poate evolua şi asimptomatic). Primele ar fi cele de oboseală în timpul unei activităţi fizice intense, când efectiv începi să gâfâi. Dispneea survine ulterior şi în timpul activităţilor mai uşoare şi ajunge, în stadii avansate ale BPOC, să caracterizeze cel mai mic efort.

Tusea care pare să nu se mai termine, chiar după un episod nu prea sever de răceală, şi care deseori, în cazul fumătorilor, este considerată un fapt obişnuit, poate constitui de asemenea un semnal. Senzaţia de apăsare, de constricţie severă a toracelui, pusă de cardiaci pe seama afecţiunii lor deja diagnosticate, infecţiile respiratorii dese, însoţite uneori de expectoraţie excesivă, febra (considerată de pacienţi un fapt obişnuit în episoadele de răceală), pierderile în greutate, tulburările de memorie, semne de depresie, iar în cele din urmă învineţirea pielii (cianoză) din cauza lipsei de oxigen şi weezing-ul (hârâitul) sunt alte semne care caracterizează diversele stadii.

BPOC apare, de obicei, după 40 de ani, cei mai afectaţi fiind fumătorii şi cei expuşi la locul de muncă sau în mediul de viaţă pulberilor de orice fel. Oraşele mari, intens poluate, sunt din acest motiv „focare“.

În general se diagnostichează la persoane de peste 40 de ani, de obicei fumătoare, însă există şi scăderi sub această limită de vârstă, în cazul pacienţilor cu co-morbidităţi. Vorbim aici de o imunitate scăzută, de prezenţa diabetului care afectează persoane la vârste din ce în ce mai mici, de cei cu neoplasm. BPOC este, de altfel, o boală care evoluează alături de altele, cardiopatiile fiind frecvente. Adesea pacienţii cu afecţiuni cardiace ajung foarte târziu să fie diagnosticaţi cu BPOC, pentru că pun problemele de respiraţie, de constricţie toracică, mai întâi pe seama acestei afecţiuni“, a mai spus dr. Eparu.

Din fericire, astăzi există şi în România tratament adecvat pentru această afecţiune, care permite ţinerea sub control a bolii (în stadii incipiente) şi îmbunătăţirea calităţii vieţii. „Aş spune chiar că ne permitem să alegem, la pacienţii cu vârste înaintate gândindu-ne serios şi la efectele adverse ale anumitor medicamente. Este cazul ventolinului, care dă tahicardie, şi pe care îl putem înlocui cu alte produse. Oxigenoterapia este susţinută de asemenea de Casa de Asigurări de Sănătate, existând acele aparate de oxigen care se pot folosi la domiciliu, necesare în cazurile avansate de boală. Problema este însă că din ce în ce mai mult suntem expuşi factorilor nocivi de mediu. Poluarea este prezentă în mai toate oraşele, industriale sau nu, pentru că şi noxele emanate de autovehicule ne afectează într-o foarte mare măsură“, a mai spus dr. Ion Eparu.

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite