Slatina

articolul anterior articolul urmator

Ce au cercetat poliţiştii şi procurorii din Olt în dosarul în care Remus Rădoi îi acuză că au dat mâna cu infractorii. „M-au rugat frumos dacă pot să-i ajut“

0
16 Aug 2019 17:53:42
Autor: Alina Mitran
Zeci de persoane, suspecţi şi martori, au ajuns la audieri în acel dosar FOTO: Arhiva
Zeci de persoane, suspecţi şi martori, au ajuns la audieri în acel dosar FOTO: Arhiva

Dosarul indicat de Remus Rădoi ca fiind „trântit“ de către anchetatori este încă în lucru la DIICOT. Zeci de persoane au fost aduse la audieri, una singură a fost la acel moment reţinută, iar de la un comunicat de presă la altul au dispărut din acuzaţii. În prezent, ar fi fost preluat de structura centrală.

Remus Rădoi, din „interlop“ sau „controversat om de afaceri“, administratorul în fapt al unor firme de pază care au contracte de milioane de euro cu statul, a devenit, în doar două-trei zile, omul care luptă să se descopere legăturile nefireşti dintre oamenii legii şi infractori. Este persoana căreia numărul 2 din IPJ Olt, până în urmă cu trei săptămâni, i-a cerut ajutorul în căutarea Alexandrei Măceşanu. Rădoi spune că Nicolae Alexe, fostul adjunct al inspectorului-şef al IPJ Olt, ar fi făcut-o, pe de o parte, pentru că, fiind administratorul unor firme de pază, avea oameni în teren şi posibilitatea de a furniza rapid informaţii, iar pe de alta, în virtutea unei mai vechi colaborări. „Probabil, de-a lungul timpului i s-a adeverit faptul că noi furnizam nişte date de o acurateţe foarte mare şi într-un timp foarte scurt“, a declarat Rădoi astăzi, 16 august 2019, pe scările Poliţiei Caracal, unde a fost solicitat să fie audiat în cazul uciderii celor două fete, Luiza Melencu şi Alexandra Măceşanu.

În cele din urmă, audierea sa a fost reprogramată, pentru că procurorul nu a reuşit să ajungă.

Ce acuzaţii face Rădoi

În ultimele zile, Remus Rădoi a vorbit la mai multe posturi de televiziune şi, în repetate rânduri, chiar din faţa Poliţiei Caracal, despre neregulile constatate de el în instrumentarea unui dosar în care, la începutul lunii aprilie 2019, zeci de persoane au fost aduse la audieri, una a fost reţinută, iar altele au fost plasate sub control judiciar.

În acest dosar, a declarat Remus Rădoi, i s-a solicitat ajutorul după ce colaborase, conform propriilor declaraţii, cu anchetatorii DIICOT Olt şi în alte cazuri, menţionând un caz de trafic de droguri. Pe atunci Nicolae Alexe, ajuns între timp şef la IPJ, era lucrător operativ DIICOT. „M-au rugat frumos dacă pot să-i ajut“, a indicat Rădoi cum s-au derulat lucrurile.

Colaborarea lui Rădoi în ultimul caz în care s-au făcut percheziţii şi audieri ar fi început în 2018. Anchetatorii i-ar fi cerut sprijinul pentru că victimele nu mai aveau încredere în Poliţia Caracal.

„Nu au mers să depună plângeri la Poliţia Caracal ştiind apropierea dintre şefii clanului şi şefii Poliţiei Caracal, respectiv câteva victime indicau faptul că au văzut şefii acestei grupări în proximitatea şefului Poliţiei Caracal şi al adjunctului Poliţiei Caracal, la cafenele publice în Caracal, stând la aceeaşi masă“, a declarat Rădoi. Este, de altfel, prima acuzaţie pe care administratorul în fapt al firmei de pază Safety Security o aduce, însă una dintr-un lung şir.

Dosar comunicat iniţial ca vizând şi fapte de proxenetism, cămătărie, şantaj, lipsire de libertate în mod ilegal...

În dosarul la care face referire Remus Rădoi, în 3 aprilie 2019 anchetatorii au descins la peste 30 de adrese, din Redea, Traian, Drăghiceni, Fărcaşele, Tia-Mare şi Caracal, peste 70 de persoane fiind aduse la audieri. S-a comunicat iniţial că este vorba despre un dosar care vizează infracţiuni de proxenetism, cămătărie, şantaj, lipsire de libertate în mod ilegal, ameninţare, constituire de grup infracţional organizat. În aceeaşi zi, apărea şi informaţia că în dosar este implicat un poliţist, membru activ al grupării. Despre acest poliţist, Rădoi spune că doi martori ar fi declarat în scris că au consumat alături de el droguri de mare risc, respectiv cocaină.

Sesizarea lui Remus Rădoi către DGIPI

În aceeaşi zi a apărut şi prima diferenţă între informaţiile obţinute iniţial pe surse, şi comunicatele DIICOT şi IPJ Olt transmise în cursul zilei. Din datele de la DIICOT numărul de persoane audiate era de peste 120, nu peste 70, cum exista informaţia iniţială, în schimb dispăruseră informaţiile privind infracţiunile de proxenetism, prostituţie, lipsire de libertate etc.

La data de 03.04.2019, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Olt, împreună cu ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul B.C.C.O. Craiova şi S.C.C.O. Olt, au efectuat un număr de  34 percheziţii domiciliare, pe raza municipiului Caracal şi comunelor Traian, Redea, Drăghiceni, Fărcaşele şi Tia Mare, din judeţul Olt, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracţional organizat, specializat în săvârşirea infracţiunilor de camătă şi şantaj.

În cauză există suspiciunea rezonabilă că, începând cu anul 2015, un număr de 7 suspecţi au constituit, pe raza municipiului Caracal, un grup infracţional organizat care a avut ca principal scop oferirea de bani cu camătă, precum şi impunerea unor taxe de protecţie.

În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit faptul că, suspecţii au acordat împrumuturi cu dobânzi între 20 şi 100% lunar, recuperarea sumelor de bani şi a dobânzilor aferente realizându-se prin folosirea de violenţe, acte de ameninţare şi şantaj, în scopul intimidării, dar şi prin invocarea unor relaţii în rândul poliţiştilor, pentru ca persoanele respective să nu depună plângeri“
, transmitea DIICOT, în timp ce în comunicatul IPJ Olt se vorbea şi de faptele menţionate anterior.

„În urma cercetărilor, a reieşit faptul că, începând cu anul 2014, mai multe persoane violente ar fi constituit un grup infracţional organizat. Acestea acordau împrumuturi cu dobânzi între 20-100% lunar, iar pentru a recupera sumele de bani, recurgeau la ameninţări, şantaj şi lipsire de libertate în mod ilegal a persoanelor vătămate.
De asemenea, membrii grupării ar fi recrutat mai multe persoane pe care le-ar fi transportat în Germania, Anglia şi Italia, unde le-ar fi exploatat sexual prin obligarea la practicarea prostituţiei“
, spuneau, în schimb, poliţiştii.

Cert este că târziu în noapte s-a luat decizia reţinerii unei persoane, alţi trei bărbaţi fiind puşi sub control judiciar.
Remus Rădoi spune astăzi însă că pe baza probelor adunate până la momentul percheziţiei procurorul-şef al DIICOT Olt, Ionuţ Călina, s-ar fi exprimat în sensul că există „probe beton“ pentru reţinerea a 10 persoane.

Este momentul în care, spune Rădoi, a simţit că dosarul „a căzut“, motiv pentru care a făcut demersuri către mai multe instituţii, reclamând echipa de anchetatori care a lucrat în dosar.

Cererea de integrare în programul martorilor

În 4 aprilie 2019, a doua zi după descinderi, Rădoi a solicitat şi includerea într-un program de protecţie a martorilor, pentru că, spune acesta, membrii reţelei infracţionale aflaseră chiar din interiorul DIICOT că a contribuit la adunarea probelor şi simţea că îi este pusă viaţa în pericol. Ar fi primit un răspuns aproximativ 30 de zile mai târziu, în care i se spunea că nu va beneficia de protecţie într-un astfel de program.

„Mi-era ameninţată viaţa şi am anunţat inclusiv Poliţia Caracal. Am mers către MAI, mai concret către numărul 2 din MAI, după doamna ministru, secretarul de stat Nucu Gheorghe. (...) DGIPI a făcut un raport către MAI, care a ajuns pe masa ministrului Carmen Dan, la acea dată, urmând să se dispună un control prin corpul de control de la MAI, să vină în Caracal. Nu s-a mai trimis corpul de control de la Bucureşti, s-a trimis corpul de control de la Slatina, care era condus de un domn al cărui tată se pare că era prieten cu acest domn Mirea (n. r.  fostul şef al Poliţiei Caracal). La momentul izbucnirii acestui scandal mediatic (n.r. - cazul Caracal) controlul era încă în desfăşurare şi nu aveam un rezultat concret“, a declarat Remus Rădoi joi-seara, 15 august 2019, la Antena 3.

Anchetatori bănuiţi de abuz în serviciu şi/sau favorizarea infractorului

„Au fost audiaţi de persoane care nu cunoşteau dosarul, aduse din alte structuri de poliţie, şi cărora li s-a dat un plic cu trei întrebări. Li se puneau trei întrebări la aceşti martori – îi cunoaşteţi pe... Fără să li se spună – «nu poţi să spui că nu, că la data de , se arată că ai vorbit cu...». Era o anchetă făcută pe repede înainte, mulţi dintre martori nici măcar nu au fost audiaţi până la momentul actual şi ni s-a dat impresia că special. Nu au fost interceptări pe what s app şi pe Facebook, aşa cum victimele indicau că se comunică în mod substanţial, deşi un lucrător DGA s-a oferit să sprijine cu tehnică de la DGA. De ce era DGA implicat? Pentru că erau implicaţi şi lucrători din poliţie în acest dosar. S-a refuzat să se ia această aparatură de la DGA, nu s-au luat nici măcar informaţii“, a precizat Rădoi la Antena 3.

Plângerile înaintate de Remus Rădoi către instituţiile statului (DGIPI, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) ar fi conţinut, a declarat Rădoi, toate elementele care i-au trezit acestuia suspiciuni. Printre acestea, faptul că nu au fost percheziţionate anumite adrese, pe motiv că nu se cunosc domiciliile reale (deşi Rădoi spune că le-ar fi indicat şi adresele la care suspecţii efectiv locuiesc), iar printre suspecţii „săriţi“ la percheziţii s-ar fi aflat şi poliţistul membru al reţelei, care este şi astăzi în funcţie şi despre care purtătorul de cuvânt al DIICOT, întrebat fiind în primele zile de la izbucnirea scandalului din Caracal, menţiona că ar avea calitatea de martor.

Mai mult, anumiţi martori, nemulţumiţi de modul cum au fost audiaţi, au anunţat că vor înainta plângeri către Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (lucru pe care l-ar fi şi făcut, o parte, susţine Rădoi), moment în care procurorul DIICOT ar fi încercat să le reţină cărţile de identitate, pe motiv că îi va mai audia.

Răspunsul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Alte acuzaţii vizează scurgerea de informaţii din dosar, pe care Rădoi ar fi constatat-o. Acuzat că „a trădat“, procurorul-şef al DIICOT Olt ar fi indicat un alt coleg, anume şeful SCCO, cms. şef Dumitru Dumitru, care i-ar fi transmis şefului Poliţiei Caracal că are un astfel de dosar în lucru, deşi la rândul său şeful Poliţiei Caracal ar fi fost supravegheat de anchetatori, tocmai pentru că era suspectat că „colaborează“ cu infractorii.

Rădoi a reclamat instituţiilor menţionate şi modul cum a fost efectuată ancheta, vorbind de favorizarea infractorului şi/sau abuz în serviciu în cazul anchetatorilor. Audierile s-ar fi făcut superficial, s-ar fi respins ajutorul DGA, care ar fi dorit să pună la dispoziţie aparatură specială cu ajutorul căreia să fie verificate mediile WhatsApp şi Facebook, unde martorii şi victimele indicau că se comunică preponderent.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a răspuns lui Remus Rădoi transmiţând că cele semnalate fac obiectul unui dosar penal înregistrat, în timp ce Direcţia Generală Anticorupţie a indicat că plângerea a fost înregistrată ca lucrare penală, fiind transmisă DIICOT - structura centrală. Rădoi a mai precizat că din informaţiile pe care le are, DIICOT structura centrală ar fi preluat dosarul.

Procurorul-şef DIICOT Olt, Ionuţ Călina, a refuzat să comenteze acuzaţiile care i se aduc, indicându-ne să ne adresăm biroului de presă al DIICOT, în timp ce şeful SCCO Olt nu a putut fi contactat.

CITIŢI ŞI: Un bărbat reţinut şi trei sub control judiciar, în urma audierilor în dosarul de proxenetism şi cămătărie de la Caracal

Un poliţist de la Biroul Rutier Olt, membru activ al grupării de cămătărie şi proxenetism. A fost săltat de mascaţi

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările