Cum încearcă o şcoală de ţară să-şi păstreze porţile deschise: metodele prin care luptă şi profesorii, şi copiii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

O şcoală de ţară cu nici 250 de elevi astăzi luptă de la un an şcolar la altul să ţină în picioare grădiniţele încă în funcţiune în satele arondate şi să aducă la şcoala din centru copiii care iau calea oraşului din apropiere.

Şcoala Gimnazială Găneasa este la nici 8 kilometri de Slatina, judeţul Olt, iar apropierea de traiul civilizat s-a transformat într-un mare dezavantaj. Numărul elevilor a scăzut constant, cu peste 100 în şapte-opt ani, tendinţă comună tuturor unităţilor şcolare, doar că în Găneasa, pe lângă scăderea natalităţii, au apărut alte două fenomene – migraţia tinerilor către străinătate (şi mulţi pleacă însoţiţi de copii) şi migraţia copiilor către şcolile din oraş.

„Acea comasare a şcolilor, petrecută cu 10 ani în urmă, rău ne-a făcut doar nouă, pentru că şcolile de la oraş o duc bine. Părinţii ne spun că oricum pleacă la serviciu cu microbuzul sau cu maşina personală, iar în drum îşi lasă şi copiii la şcoală sau la cămin. Ne spun că vor condiţii civilizate la şcoală, nu veceul în curte, şi iarăşi au dreptate. Ne luptăm să ajungem acolo, dar le facem pe rând, după puteri“, spune directorul şcolii, Claudya Neacşa, profesor de 20 de ani la Găneasa.

Gloria aproape apusă a învăţământului din zonă

Cu doar 10-15 ani în urmă, existau: o şcoală cu clasele I-VIII şi o grădiniţă la Găneasa, una similară şi două grădiniţe la Dranovăţu, o şcoală primară şi o grădiniţă la Izvoru, câte o grădiniţă la Grădiştea şi Oltişoru, toate sate componente ale comunei Găneasa. „La Grădiştea şi Oltişoru nu mai avem nimic, la Dranovăţu a dispărut o grădiniţă şi se punea şi problema gimnaziului, iar la Izvoru ne luptăm să ţinem deschisă grădiniţa care a rămas, pentru că, odată închisă, va fi aproape imposibil să o redeschidem. Microbuzul face 12 curse în fiecare zi, este unul singur, vechi de 10 ani, primii copii ajung la Găneasa la 6,45, şi atunci normal că părinţii aleg să-i ducă la oraş, dacă tot fac naveta“, spune directorul şcolii.

image

Copiii de la grădiniţă, acţiuni de 1 Decembrie

Altfel, rezultatele obţinute de elevi sunt, pe alocuri, de invidiat. Au avut olimpici la limba franceză, trei ani la rând, premianţi la concursul naţional de istorie, cea mai mare medie la Capacitate pentru elevii din mediul rural etc. etc. Şcoala Găneasa a fost, cu mai mult de 10 ani în urmă, prima şcoală din mediul rural, şi singura, la acel moment, care a beneficiat de psiholog şcolar. Proiectele şi acţiunile aparte în care sunt constant implicaţi profesori, elevi şi părinţi deopotrivă vor fi, şi în continuare, salvarea, crede prof. Neacşa.

Elevii care strâng gunoaiele aruncate de părinţii lor

„Singura noastră şansă este să convingem că facem învăţământ de calitate şi să-i aducem pe elevi acasă“, dezvăluie prof. Claudya Neacşa care este strategia pentru viitor. Elevii rămaşi în sat se bat, oricum, de la egal la egal cu ceilalţi colegi din judeţ. În urmă cu aproape doi ani au câştigat 20.000 euro într-o „olimpiadă“ a activităţilor extraşcolare finanţată de un mare lanţ de magazine, iar cu aceşti bani a fost amenajată o sală multimedia, care este şi sală de festivităţi, au fost achiziţionate table inteligente şi altele magnetice, videoproiectoare, dar s-a montat şi un sistem de supraveghere video în şcoală, cheltuială care, în mod normal, ar fi trebuit să cadă în sarcina administraţiei locale.

image

O parte dintre profesorii implicaţi în activităţi de tot felul

În perioada „Şcoala Altfel“ ei chiar fac activităţi deosebite, ies din rutină, merg în instituţii în care n-au călcat niciodată, află ce presupune practicarea diverselor meserii chiar la sursă.

image

Colectarea selectivă a deşeurilor a devenit pentru elevi o activitate importantă

Fac voluntariat fără să ştie că acţiunea de colectare a fructelor şi legumelor pe care le-au împărţit, ulterior, bătrânilor neputincioşi din sat, alături de o vorbă bună, se numeşte voluntariat. Nu li s-a părut straniu nici să adune gunoaiele pe care părinţii lor le-au aruncat pe te miri unde, e drept, în lipsa unui serviciu de salubrizare în comună, ba chiar vor să câştige, colectând selectiv, un alt concurs care le-ar aduce o sumă frumoasă.

„Ăsta e crezul nostru, că şansa acestei ţări înseamnă educaţia şi că trebuie început de la cea mai fragedă vârstă. Suntem singura şcoală din judeţ care de curând a câştigat un program Erasmus, cu patru fluxuri de formare, urmând ca profesorii să parcurgă stagii de pregătire inclusiv în străinătate, în patru ţări. Vrem să aplicăm şi pentru schimburi de experienţă de care să beneficieze elevii, pentru că este important să vadă dincolo de ceea ce se întâmplă în imediata lor apropiere“, a mai spus prof. Neacşa.

image

Copiii au strâns fructe şi legume, pe care le-au împărţit bătrânilor săraci din sat

Până acolo, ar avea nevoie de o sală de sport, pe care n-au avut-o niciodată, pentru că şi-au dovedit că lucrurile mai mici le pot face singuri. Cu doi ani în urmă, în apropierea Crăciunului, au realizat împreună cu părinţii podoabe pe care le-au scos la vânzare, să-şi poată cumpăra mingi şi saltele, deşi, deocamdată, pe timp de iarnă sala de clasă le este şi sală de sport.

image

Terenul de sport le este de ajuns când vremea e însorită, dar o sală le-ar fi mult mai folositoare

„Când le pleacă părinţii la muncă îi simţim“

Din fericire, abandonul şcolar nu este, la Găneasa, un fenomen, cum se întâmplă în alte zone ale judeţului. „Şi unul singur dacă ar fi, menirea noastră este să-l readucem la şcoală, de aceea una dintre componentele proiectului de formare se referă la prevenirea părăsirii timpurii a şcolii. Avem şi noi câteva familii cu probleme sociale mari şi de acolo vin provocările şi acolo trebuie să ne arătăm susţinerea. Avem, în schimb, o altă problemă, anume plecarea părinţilor la muncă în străinătate. Sunt copii cu un părinte plecat, sunt alţii cu ambii părinţi, iar această situaţie se reflectă atât în situaţia lor şcolară, cât şi în comportament. Când le pleacă părinţii la muncă îi simţim. Sunt tot mai trişti, se închid în ei, comunică greu, sau devin agresivi. Avem psiholog, este adevărat, însă norma pentru fiecare astfel de consilier este foarte mare. Deserveşte cinci şcoli, la noi ajunge o dată pe săptămână, or, vă daţi seama cam cât poate sta de vorbă cu fiecare, deşi de fiecare dată o face, se implică mult. Am încercat, de multe ori, să stăm de vorbă cu părinţii, să-i facem să înţeleagă ce înseamnă alegerea dumnealor pentru aceşti copii, să cântărească bine şi să hotărască dacă acei bănuţi merită atâta suferinţă. Decizia le aparţine, este o hotărâre grea, mulţi ne spun că nu au, pur şi simplu, altă soluţie“, a mai spus prof. Neacşa.


Altfel de lecţii

image

Relaţia cu părinţii copiilor din şcoală rămâne, de altfel, prioritară. Generaţiile de elevi de astăzi nu seamănă cu cele de ieri, progresul tehnologic a schimbat cu totul lumea şcolii, iar profesorii şi părinţii sunt obligaţi să ţină pasul.

Pentru că orice este interzis e cu atât mai mult dorit, profesorii au ales să le spună elevilor lor când şi cum îi ajută tehnologia, dar şi care sunt pericolele. Printre activităţile de tot felul şi-a făcut, astfel, loc „Ora de net“. Alte activităţi, îndrăgite deja de copii, vor fi permanentizate, pentru anul şcolar viitor pregătindu-se un opţional de ecologie în limba engleză, pentru care există deja formatori care, la rândul lor, au format alţi colegi.

image

În urma acţiunilor derulate în cadrul unui concurs, elevii au câştigat 20.000 euro, cu aceşti bani fiind amenajată şi dotată o sală multimedia

„Dacă de acum le formăm anumite deprinderi, viitorul va fi altul. Vorbeam, la un moment dat, despre ce se întâmplă la Ciugud, un «experiment» deja celebru în toată ţara. Acolo primar este un fost coleg de-al meu de liceu şi la o întâlnire ne-a povestit cum a reuşit să-i convingă pe cetăţeni că, până la urmă, gunoiul este o extensie a vieţii intime, că nu-l poţi arunca pe oriunde. Dar nici acolo n-a fost uşor, au fost şi amenzi la început, şi recompense pentru cei care sesizau abateri de genul acesta. Noi încercăm cu cei mici şi, da, ei sunt cei care strâng acum gunoiul pe care îl aruncă părinţii, până când, într-o zi, fiecare va învăţa cum să facă lucrurile corect iar fenomenul aruncării gunoaielor pe orinde va înceta. Suntem deja înscrişi în proiectul Let’s green şi în altele similare, iar elevii sunt foarte încântaţi“, a mai spus directorul.

image
Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite