Cum pot rezolva părinţii conflictele între fraţi. „Trebuie să-ţi iubeşti frăţiorul!“, o replică de care să uităm

Conflictele între fraţi sunt frecvente în mai toate familiile. (Foto: arhiva Adevărul)

Copiii sunt o binecuvântare în orice familie, doar că, atunci când conflictele între fraţi se acutizează şi cei mici transformă casa într-un câmp de luptă, părinţii ajung, la rândul lor, în pragul disperării. Soluţia este să-i înţelegem pe fiecare în parte şi să le acceptăm sentimentele, chiar dacă sunt de furie sau ură, spun specialiştii.

Vor în acelaşi timp aceeaşi jucărie, unul face prea multă gălăgie şi celălalt nu-şi poate face temele, unul a umblat în lucrurile celuilalt şi fel de fel de alte motive de ceartă pot găsi fraţii, iar de la ceartă la bătaie, în special în cazul băieţilor, nu este decât un pas. Părinţilor, oricât de răbdători ar fi, le vine greu să arbitreze la nesfârşit conflictele şi şi mai greu să le prevină, deşi ceea ce se întâmplă între fraţi are explicaţii şi chiar şi „antidot“.

„De regulă cel mai mare dintre fraţi este gelos pe cel mic, iar de aici apar fel de fel de conflicte. Este necesar să-i explicăm, la apariţia unui nou membru al familiei, că-l iubim la fel de mult, că are locul lui în inima şi în viaţa noastră şi că nimic nu schimbă asta“, ne sfătuieşte psihologul Sabina Scarlat.

Şi încercăm să o facem, ţinând cont de vârsta copiilor şi de nivelul lor de înţelegere. Poate strategia merge, însă de cele mai multe ori doar pe perioade scurte. Iar părinţii se trezesc, fără să-şi dea seama, în mijlocul unor discursuri moralizatoare, din care nu lipseşte replica „Trebuie să-l iubeşti, e fratele tău, fraţii nu se bat între ei, cum se poate să faceţi asta!“.

Se poate, spune specialistul, şi chiar mai mult de atât, e normal ca cel mic să-şi exprime furia şi e normal ca noi să nu-i negăm aceste sentimente, ci să-l încurajăm să şi le exprime. „Replica «Trebuie să-ţi iubeşti fratele!» nu trebuie să facă parte din ceea ce-i spunem copilului, pentru că e normal să aibă şi sentimente de furie, pe care să nu şi le reprime, din contră, să le exteriorizeze. Îi spunem în acele momente că-l înţelegem şi că am vrea să ştim exact ce-l deranjează. Ajută chiar să-i rugăm să scrie pe bileţele ce preţuieşte, fiecare, la celălalt şi să facă schimb de bileţele“, ne sfătuieşte psihologul.

Deşi găsim o droaie de experţi care ne sfătuiesc să-i lăsăm pe cei mici să-şi rezolve singuri conflictele, nu e tocmai normală nici o astfel de conduită. „Evident că intervii, doar nu-i poţi lăsa să se rănească! O faci cu blândeţe sau cu fermitate, depinde de ce se întâmplă, însă ai grijă să le explici, de fiecare dată, ce se poate întâmpla, la ce poate duce conflictul. Ajută şi să apelezi la empatia fratelui care îl agresează pe celălalt. Efectiv îl întrebi dacă s-a gândit ce simte celălalt, dacă s-a pus în situaţia lui“, mai spune psihologul.

Invită acasă prietenii fiecăruia dintre fraţi

O relaţie de prietenie între fraţi se construieşte în timp, însă o relaţie proastă încă de mici se va perpetua de-a lungul vieţii, mai spune specialistul. Acesta este motivul pentru care trebuie ca părinţi să avem grijă să dobândească amintiri frumoase. „Fraţii au nevoie să facă diverse lucruri împreună, care să-i apropie şi să le ofere acel bagaj de amintiri plăcute pentru mai târziu. În jocurile de familie vom avea grijă să fie şi în aceeaşi echipă, nu tot timpul în competiţie“ , vine avertismentul.

Copiii au însă nevoie, în acelaşi timp, fiecare dintre ei, de spaţiu propriu, de prieteni proprii, de locul lor în casă, de colţul lor, dacă nu ne permitem să le oferim o cameră întreagă. „Ajută să invităm acasă prietenii fiecăruia, pentru că trebuie să aibă viaţa lor. Deşi poate părea ciudat, copiii cărora li s-a spus că e normal să fie supăraţi pe fratele lor, e normal să simtă uneori că-l urăsc, pentru că sunt sentimente cu care şi adulţii se confruntă, s-a dovedit că ajung la relaţii strânse cu celălalt şi se preţuiesc“, mai spune psihologul Sabina Scarlat.