De ce tot mai mulţi copii se îmbolnăvesc de astm. Medic: „Nu doar fumul de ţigară, ci şi mirosul poate declanşa criza“

Părinţii fac, din neştiinţă sau din neglijenţă, cel mai mare rău copilului lor. FOTO: The Sun

Deşi studii pe tema incidenţei astmului bronşic, recente, nu sunt la dispoziţie, medicii pneumologi au observat că de la an la an tot mai mulţi copii suferă de această boală. Nu există o singură cauză, spun aceştia, însă una dintre cele mai importante ar fi utilizarea haotică a antibioticelor.

La început e vorba de răceli repetate, orice banală viroză se termină cu o suprainfectare, iar în timp, copilul ajunge la dese episoade de dispnee. De la bronşiolită se trece la bronşită, crizele de tuse aproape că devin ceva obişnuit, însă drumul nu este deloc uşor până la un diagnostic cert.

„Dacă în BPOC spirometria este metoda de aur pentru un diagnostic cert, în cazul astmului lucrurile sunt mult mai complicate. Pletismografia nu este, astăzi, o analiză de rutină în pneumologie, cel puţin nu în provincie, iar în lipsa acestei investigaţii, şi doar în lipsa ei, se parcurg o serie de paşi. Chiar şi după stabilirea diagnosticului ţine foarte mult de flerul medicului stabilirea tratamentului optim. Avem acest montelukastum, o revoluţie pe piaţă, însă se asociază şi alte medicamente. Sunt medicamente de lungă durată, sunt medicamente care se administrează pe perioade mai scurte, totul trebuie atent dozat şi în acord cu evoluţia stării de sănătate a pacientului. “, spune medicul pneumolog Ion Eparu, din cadrul secţiei de Pneumoftiziologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina.

Dar cum se ajunge la astm se întreabă mulţi dintre părinţii care se confruntă cu astfel de probleme de sănătate la copii.

Cea mai importantă cauză, este de părere medicul Ion Eparu, o constituie consumul de antibiotice administrate fără discernământ. „Îi curge copilului un pic năsucul, îi dăm antibiotic, tuşeşte, îi dăm antibiotic, îl doare în gât şi e un pic roşu, îi dăm antibiotic, de multe ori fără să-l mai vadă medicul. Fiecare copil are în orofaringe anumiţi germeni, numiţi  oportunişti , care în cazul unui organism slăbit devin patogeni.“, explică medicul. Un tratament nefinalizat, întrerupt după o zi-două, când simptomele se ameliorează, însă nu s-a produs eradicarea germenilor, nu face decât să determine rezistenţa anumitor tulpini la antibioticul respectiv şi slăbirea imunităţii.

Peste un sistem imunitar insuficient dezvoltat sau slăbit vin factorii declanşatori, deloc puţini şi aceştia: poluarea din oraşele foarte aglomerate sau/şi oraşele industriale, locuinţele mizere, în care mucegaiul este o prezenţă constantă, fumatul aşa-zis pasiv al copilului, care, mai spune medicul Ion Eparu, s-a demonstrat că este mult mai dăunător decât fumatul activ (iar o criză de astm poate fi declanşată şi de mirosul fumului de ţigară, nu doar de fum), astfel că se ajunge la îmbolnăviri dese şi crize de astm. Crizele de astm ajung să se declanşeze în caz de febră, la inhalarea prafului, la mirosuri foarte puternice etc., având o importantă componentă alergică. Acesta este şi motivul pentru care astmul se tratează astăzi interdisciplinar, medicul pneumolog având nevoie de experienţa alergologului şi invers.

Vestea bună, ne mai dezvăluie medicul pneumolog, în urma experienţei de zeci de ani, este că cei mai mulţi copii afectaţi de astm au şansa remisiei bolii în adolescenţă sau cel puţin se reduc simptomele. Mai avantajate par a fi fetele. Au fost chiar cazuri când sarcina, cu implicaţiile ei hormonale, a fost cea care a scăpat pacienta de astmul bornşic.

CITIŢI ŞI:

BPOC, boala perfidă care a ajuns să afecteze peste 4% dintre români. O analiză simplă ne ajută să depistăm afecţiunea în primele stadii

De ce nu mai răspunde organismul la antibiotice. Medic: „Ne tratăm după ureche şi renunţăm după doar două-trei zile, când ne simţim mai bine“

Răul ireparabil cauzat copiilor „hrăniţi“ de părinţi cu medicamente fără reţetă: „Antihistaminicul poate produce şoc“