De ce votează românii cum votează. Oltenia alege Stânga de 25 de ani indiferent de numele candidatului
0
Zona de sud a ţării a votat constant, din 1989 încoace, cu candidatul susţinut de partidul ori partidele reprezentând Stânga politică. Caracterizată prin măsuri cu caracter social, Stânga a înregistrat, astfel, victorie după victorie la toate alegerile prezidenţiale din 1990 şi până la cel mai recent scrutin organizat în anul 2009. În ciuda votului dat mereu Stângii de către alegătorii din Oltenia, partidele de dreapta au dat trei preşedinţi.
Judeţul Olt, de exemplu, este cunoscut ca votând în mod constant în proporţie covârşitoare cu reprezentantul celui mai mare partid de stânga de la momentul alegerilor prezidenţiale din orice an, oricare ar fi fost numele său. Chiar şi în anul 1996, ce a marcat prrima schimbare a omului “Stângii” la cârma ţării prin CDR-istul de dreapta Emil Constantinescu, locuitorii din judeţul Olt au votat tot cu candidatul de stânga, Ion Iliescu. Dar să vedem cum au evoluat lucrurile.
La primele alegeri libere de după Evenimentele din 1989, programate pentru data de 20 mai, candidatul Stângii de atunci, Ion Iliescu – reprezentând Frontul Salvării Naţionale (FSN), a câştigat lejer alegerile cu peste 90% din sufragii.
Lucrurile au stat la fel şi la alegerile prezidenţiale din septembrie-octombrie 1992. Acelaşi Ion Iliescu, reprezentând, practic, acelaşi partid din urmă cu doi – dar cu un alt nume, respectiv Frontul Democrat al Salvării Naţionale (FDSN), a obţinut 70,01% din voturi în primul tur, faţă de cele 16,9% ale principalului adversar politic de atunci, Emil Constantinescu (Convenţia Democratică din România - CDR). În turul decisiv, Iliescu l-a învins detaşat pe reprezentantul coaliţiei de dreapta de atunci la un scor clar: 80% - 20%.
Prima "rocadă" de preşedinţi nu s-a resimţit şi la Olt
Alegătorii din judeţul Olt nu şi-au schimbat opţiunea electorală nici peste patru ani. Astfel, la scrutinul prezidenţial din 1996, s-au înscris nu mai puţin de 16 candidaţi, atât Stânga, dar şi Dreapta, având numeroşi reprezentanţi. Şi de această dată însă, oltenii au părut dinainte a ştii pe cine vor vota şi, în ambele tururi, au pus ştampila într-o proporţie covârşitoare pe nimeni altul decât acelaşi Ion Iliescu, candidatul susţinut de Partidul Social Democrat din România (PDSR), cel mai mare partid de sorginte socială de atunci.
Acesta a bifat 48% din voturi la primul tur, faţă de cele 23% din voturi obţinute de Emil Constantinescu, susţinut de coaliţia de dreapta din urmă cu patru ani – CDR. În turul doi, Iliescu s-a impus iarăşi lejer în faţa omului CDR la un scor de 60% - 40%, însă, în ciuda votului clar dat pentru Stânga la Olt, preşedinte avea să iasă cel care promitea că va scoate ţara din criză cu “50.000 de specialişti”, Emil Constantinescu, scorul final fiind 54,4% - 45,6%.
Alegeri prezidenţiale 1996 - tur II:
La alegerile pentru fotoliul de la Cotroceni din anul 2000, oltenii şi-au menţinut votul pentru Stânga. De data aceasta, dintre cei 12 candidaţi înscrişi în cursa prezidenţială, alegătorii de la Olt au fost aproape să se lase convinşi să-şi schimbe votul. Candidatul susţinut de PDSR, care rămăsese cel mai mare partid din ţară “de sorginte socială”, Ion Iliescu, s-a impus în final cu 68% - 32% în faţa naţionalistului Corneliu Vadim Tudor de la Partidul România Mare. Reprezentantul Dreptei de atunci, Theodor Stolojan (Partidul Naţional Liberal), a ieşit din primul tur după ce abia a fost votat de 5,3% dintre alegătorii olteni.
Traian Băsescu, învins clar la Olt în 2004, dar inutil
A urmat scrutinul din 2004, când, deşi Oltul a votat iarăşi Stânga, preşedinte a ieşit reprezentantul Dreptei de atunci. Detaliind, putem menţiona că, la primul tur din 28 noiembrie, Oltul s-a numărat printre cele 29 de judeţe care l-au votat pe Adrian Năstase, candidatul Stângii reprezentată atunci de alianţa formată din Partidul Social Democrat (PSD) şi Partidul Umanist din România (PUR). La turul decisiv din 12 decembrie 2004, Oltul a fost iarăşi unul dintre cele 26 de judeţe care au votat tot Stânga, respectiv pe candidatul Alianţei PSD-PUR. În ciuda votului, preşedinte a ieşit, după numărararea tuturor voturilor, Traian Băsescu, reprezentantul Dreptei dat de Alianţa Dreptate şi Adevăr (D.A.) formată din Partidul Naţional Liberal şi Partidul Democrat.
Situaţia s-a repetat în judeţul Olt şi la următoarele alegeri prezidenţiale din anul 2009. Astfel, majoritatea alegătorilor cu drept de vot din judeţ au votat, la primul tur din 22 noiembrie, cu reprezentantul celui mai mare partid din ţară – Partidul Social Democrat (PSD), respectiv cu Mircea Geoană, fost ministru de Externe. Oltenii l-au preferat pe acesta în proporţie covârşitoare de 45%, următorul clasat, respectiv Traian Băsescu - reprezentând Partidul Democrat-Liberal (PDL), obţinând doar 30% din voturi. În turul doi, care s-a consumat pe 6 decembrie, 55% dintre olteni l-au votat tot pe Geoană, însă preşedinte a ieşit oponentul său, Traian Băsescu, după o numărătoare finală a voturilor din ţară şi din străinătate plină de acuzaţii de fraudă de ambele părţi.
Doljenii, cot la cot cu vecinii de la Olt
Şi în judeţul vecin, Dolj, lucrurile s-au înscris pe aceeaşi axă ca la Olt. Alegătorii de aici au votat şi ei, la fiecare alegeri prezidenţiale, pe reprezentantul Stângii, indiferent de numele său. La alegerile din 1990, Ion Iliescu (FSN) a obţinut 91,01% din voturi în faţa următorului clasat, omul Dreptei - Ion Câmpeanu, care abia a adunat 3,79%.
Peste doi ani, în 1992, alegătorii din Dolj au repetat votul: Ion Iliescu (FDSN) a luat 59,7% din voturi la primul tur – iar adversarul său, Emil Constantinescu, nici măcar jumătate: 26,7%. În turul doi, Iliescu s-a impus în faţa profesorului Constantinescu cu 65%, care abia atunci pornea “încălzirea” pentru victoria ce avea să vină peste patru ani.
La alegerile din 1996, Ion Iliescu reprezentând tot cel mai mare partid de stânga din ţară - PDSR, a fost votat în primul tur de 41,5% dintre alegătorii doljeni, iar contracandidatul său, Emil Constantinescu, a obţinut 31,2%. Proporţia dintre cei doi adversari politici s-a păstrat şi la turul următor, dar scorul a fost unul strâns: Iliescu a adunat 53% din voturi, iar Constantinescu – restul, reprezentantul Dreptei adjudecându-şi însă victoria finală după numărarea voturilor din întreaga ţară.
Ion Iliescu, preferat şi de doljeni
Scrutinul prezidenţial din 2000 a confirmat iarăşi înclinaţia doljenilor către votul de stânga. Astfel, Ion Iliescu a fost votat în primul tur de 43,7% dintre alegătorii ce s-au prezentat la urne, şi de aproape 70% dintre votanţi în turul doi. Contracandidatul său, Corneliu Vadim Tudor, a obţinut 28,5% la primul tur şi 30% în al doilea tur de scrutin.
Doljenii au votat cu reprezentantul Stângii şi peste patru ani, adică la scrutinul din 2004, dar votul lor iarăşi nu a contat la numărătoarea finală naţională. De data aceasta, candidatul Adrian Năstase, având în spate Alianţa PSD-PUR, a pierdut la limită în faţa lui Traian Băsescu, omul Dreptei - simbolizată în alegeri printr-o altă alianţă politică, Alianţa Dreptate şi Adevăr (D.A.).
Alegeri prezidenţiale 2000 - turul I
Alegătorii din judeţul Dolj vor vota şi peste patru ani, adică în 2009, tot candidatul Stângii, reprezentată la acel moment de Mircea Geoană. Acesta a adunat 45% din voturi la primul tur, adică cel mai mult, şi 55% în turul doi. În ciuda votului dat preponderent tot pentru candidatul de stânga, preşedinte avea să iasă tot “omul Dreptei”, Traian Băsescu, după numărarea tuturor voturilor.
Ce spun specialiştii: "Votul oamenilor denotă o teamă înnăscută faţă de măsurile dure economice"
Specialiştii explică relativ uşor profilul alegătorului din judeţele din sudul ţării, care a votat şi votează în mod constant cu reprezentantul Stângii, indiferent de ce nume poartă acesta. “Victoria” candidaţilor de stânga în faţa celor de dreapta pare a porni din subconştient, alegătorul având o atitudine rezervată înnăscută, generată de teama faţă de măsurile economice dure.
“Să ştiţi că modul cum locuitorii dintr-o parte a ţării votează aşa cum votează la fiecare alegeri, unde aproape că nu contează genul lor – că sunt alegeri prezidenţiale sau locale -, nu a trecut neobservată şi analizată, analizată de noi de aici sau de oameni din afară, de specialişti în comunicare, politici regionale şi nu numai. Dacă este să ne uităm doar la profilul alegătorului din sudul ţării, o să vedeţi că nu există, practic, nicio deosebire. Alegătorii din aceste judeţe au votat constant doar cu acei candidaţi ce au reprezentat partidul cel mai important de stânga. La polul opus, candidatul celui mai mare partid de dreapta, care o fi fost el la momentul alegerilor din orice an doriţi, nu a avut mare succes în aceste judeţe. Explicaţia mea, şi nu cred că este doar a mea, constă în faptul că votul oamenilor denotă o teamă aproape înnăscută faţă de măsurile dure economice – reforme economice ş.a., măsuri ce ar putea fi aduse cu sine de candidatul Dreptei dacă acesta ar câştiga, măsuri ce ar putea genera, sunt convinşi alegătorii din judeţele menţionate - şomaj, inechitate socială etc. După cum se ştie, partidele de stânga se bazează pe o politică ce gravitează în jurul egalităţii sociale, a egalităţi de şanse şi de drepturi etc. Cu alte cuvinte, candidatul Stângii la un scrutin prezidenţial a câştigat până acum în aceste judeţe datorită promisiunilor de stânga pe care partidul sau alianţa politică le-a popularizat în timpul campaniilor electorale”, a declarat Andrei Mateescu, sociolog.
Vâlcea, Gorj şi Mehedinţi - cu votul alături de Stânga
Electoratul din judeţele Vâlcea, Gorj şi Mehedinţi a votat, cu o singură excepţie, la toate alegerile prezidenţiale de după 89 candidaţii stângii, cu mult peste media pe ţară. În anul 1990, Iliescu obţinea în Gorj şi Vâlcea peste 93%, în timp ce media pe ţară a fost de 85%. În 1992, Iliescu obţinea în Gorj şi Vâlcea 69%, respectiv, 64%, iar în Mehedinţi 58,5%, în condiţiile în care rezultatul obţinut de candidatul stângii la nivel national a fost de numai 47%. Se constată la toate alegerile că electoratul din Mehedinţi nu a dat votul într-o măsură aşa de mare ca cel din judeţele vecine reprezentantului stângii. La alegerile din anul 2004 s-a înregistrat un rezultat neaşteptat. Băsescu a câştigat alegerile în Gorj, în timp ce Năstase a obţinut majoritatea voturilor în Vâlcea şi Mehedinţi.
Mehedinţiul vitregit din cauza votului ?
Istoricul Gheorghe Gorun lansează o întrebare cu privire la dezvoltarea economică a judeţului Mehedinţi, din prisma votului: „Statistica îmi întăreşte o idee pe care mi-o formasem urmărind rezultatele alegerilor. Mehedinţiul este puţin înaintea celorlalte judeţe din Oltenia în ceea ce priveşte repartizare voturilor. Aveam un sentiment că mehedinţenii sunt mai bine structuraţi pe politice şi pe ideologii, deşi cred că în Mehedinţi situaţia estea cea mai critică din punct de vedere economic. Acum îmi pun întrebarea: Oare pentru că orientarea lor a fost tot timpul mai către dreapta, care a pierdut mai tot timpul alegerile, repercursiunile asupra lor să fi fost izvorâte de aici?".
Gorjul, un bastion al stângii
În opinia lui Gorun, Gorjul rămâne un bastion al stângii: „Gorjul a fost dintotdeauna şi va rămâne pentru multă vreme un bastion al stângii, aproape de extrema stânga, chiar dacă partidele de stânga s-au intitulat în mod diferit şi s-au poziţionat mai spre centru stânga. În anul 1992 am realizat împreună cu prietenii mei de la Alianţa Civică o încercare de studiu sociologic. Ne întrebam oare de ce Iliescu şi Frontul Salvării Naţionale, personalitate şi formaţiune politică ce se revendica şi, mai cu seamă, se dovedea că sunt continuatori ai Partidului Comunist Român, obţin un asemenea scor electoral. Analiza noastră ne-a dus la o concluzie pertinentă urmărind în timp realităţile. Din Gorj au fost recrutaşi în perioada comunistă extraordinar de mulţi generali de miliţie şi securitate. După calculele noastre, era vorba de aproximativ 100 de generali fuseseră daţi de Gorj. Aceşti oameni aveau o influenţă extraordinară prin familiile, triburile, gintele pe care le aveau asupra electoratului”.
Alegeri prezidenţiale 2004 - tur II (Traian Băsescu vs. Adrian Năstase)
Înfrângerea lui Mischie, victoria lui Băsescu
Gheorghe Gorun explică votul din anul 2004 înregistrat în Gorj în favoarea lui Băsescu: „Doar în anul 2004 suntem într-o ecuaţie ciudată, şi anume că Traian Băsescu câştigă în faţa lui Adrian Năstase. Am două explicaţii faţă de această necunoscută. Prima ar fi că atunci a avut conflictul dintre Adrian Năstase şi principalul lider al PSD Gorj, Nicolae Mischie. Adrian Năstase a fost perceput de PDSR ca cel care a frânt cariera politică a lui Nicolae Mischie. Coroborând această situaţie importantă în opinia mea, această situaţie este coroborată cu imaginea lui Traian Băsescu tot ca om de stânga, venit pe filiera FSN, nu a Frontului Salvării şi al Unităţii Naţionale. El vine în formaţiunea politică după ruperea dintre Iliescu şi Roman, ca un om de stângav şi, drept urmare, primeşte mai multe voturi în judeţul Gorj. O altă explicaţie este că marea majoritate a oamenilor din Gorj sunt dependenţi de puterea politică şi administraţia centrală. Caracterul monoindustrial al judeţului, minerit şi energie, îi face prizonierii acestor realităţi pentru că, în toţi cei 25 de ani, respectivele structuri economice au fost la cheremul celor din FSN sau din PD, devenit PDL, atunci când formaţiunea respectivă a fost la guvernare. Aceeaşi culoare rămâne şi va fi constată şi la aceste alegeri”.
Ponta, peste 50% în Gorj din primul tur
Gheorghe Goron consideră că Ponta vs câştiga în Gorj chiar din primul tur ca urmare a organizării foarte bune a PSD: „Mai este un plus pentru candidatul stângii, domnul Ponta. Nu va fi nicio surpriză. În Gorj, Ponta va lua peste 50% din primul tur. Acesta este pronosticul pe care-l dau. Structura politică şi organizatorică a PSD în judeţul Gorj este extrem de bine articulată şi condusă. O conducere de tipul Cârciumaru este deosebit de riguroasă şi organizată după modelul unei întrerprinderi industriale cu fiecare angrenaj bine antrenat, bine pus la punct şi bine pus în dispozitiv. Este şi Călinoiu care are o mare putere de persuasiune mai ales în mediul rural. Deţin în majoritate covârşitoare administraţiile locale. Primarii sunt 80%, după racolările din ultimele 45 de zile, sunt la discreşia lor. Ori ştim bine că ei au principalul cuvânt în distribuirea votului şi cărarea la vot a celor care votează pur şi simplu aşa cum le spune stăpânul. Al treilea argument, dar nu în această ordine de performanţă, Victor Ponta este foarte bine cunoscut în Gorj şi bine perceput. A venit în judeţul Gorj de extraordinar de multe ori. A fost prezent pentru chestiuni foarte importante, cum ar fi deschiderea anului şcolar, eveniment la care a participat de trei ori consecutiv, şi până la chestiuni mărunte, dar cu impact la electori, cum a fost tăierea panglicii la mall sau la orice altceva. A acordat o atenţie judeţului Gorj. Cred că în mod corect a procedat având în vedere că este deputat de Gorj”.
Gorjenii, aşteptări mari de la Ponta
Istoricul Gheorghe Gorun este de părere că Ponta va obţine în Gorj şi Vâlcea un rezultat chiar şi peste aşteptările celor care îl susţin: „Gorjul a dat în istoria sa trei premieri. Unul de mare impact pentru dezvoltarea economică şi culturală a judeţului Gorj. E vorba de Gheorghe Tătărăscu care a guvernat într-o perioadă fastă pentru România. El este văzut ca premierul salvator pentru judeţul Gorj. Al doilea premier este Constantin Sănătescu, din Sănăteşti-Plopşoru, care era rupt de Gorj. A avut prim-ministeriate care au însumat 5-6 luni. Şi Victor Ponta care este venit în Gorj, dar cafre declară peste tot că Gorjul este casa lui şi că-i datorează totul Gorjului. Evdent, gorjenii au multe aşteptări de la Victor Ponta. În consecinţă, va obţine un rezultat peste aşteptările celor care îl susţin”.
Alegeri prezidenţiale 1996 - tur I:
Gorun explică şi faptul că, în timp, procentul obţinut de stânga a înregistrat o scădere. De exemplu, la ultimele alegeri, Mircea Geoană a obţinut în Gorj un procent cuprins între 50 şi 55%. „Gorjenii au trăit din decembrie şi până în duminica orbului sub imperiul lozincii „Soarele răsare, Iliescu apare”. Ei s-au culcat sub Ceauşescu şi s-au trezit sub Iliescu. Au transformat ura împotriva lui Ceauşescu în iubire faţă de Iliescu. Acesta nu a făcut nimic, iar situaţia a devenit din ce în ce mai grea. Unii oameni au încercat şi altceva. Nu e vorba de nicio deplasare a electoratului din Gorj. Electoratul rămâne unul captiv de stânga, chiar dacă nu mai este în procent aşa de mare”.
Publicistul Ionuţ Catrina consideră, în schimb, că electoratul din Gorj nu-i va da votul într-o proporţie care va depăşi media naţională lui Victor Ponta: „Remarcăm că în judeţul Gorj se constată o evoluţie în scădere a popularităţii Partidului Social Democrat, cunoscut anterior sub alte denumiri. Dacă imediat după 90, în primele alegeri procentul a fost covârşitor în ceea ce priveşte opţiunea electoratului pro socialist, de-a lungul mai multor tururi de alegeri, procentul a scăzut, ajungând, ân comparaţie cu judeţele vecine la o creştere ai adversarilor politici ai PSD. Treptat, judeţul Gorj cunoaşte o eliberare de sub tendinţa de a vota pro PSD. O explicaţie ar fi că gorjenii au început să se deschidă spre opţiunea electorală a dreptei. Cu toate acestea, încă există un procent destul de crescut al socialiştilor, dar la ultimele tururi de alegeri, procentul a devenit puţin mai mic faţă de Vâlcea şi Mehedinţi. Gorjenii au realizat că este bine să aibă şi această opţiune pentru a avea de unde alege. Alegerile din noiembrie nu vor fi câştigate din primul tur la nivel naţional. Judeţul Gorj va avea sub media pe ţară, deşi este judeţul premierului, pentru că gorjenii au început să analizeze opţiunea dreptei”.
Mehedinţiul, mai de dreapta, pentru că este la graniţă
Ionuţ Catrina explică votul mai de dreapta al mehedinţenilor prin poziţionarea judeţului la graniţa cu Banatul: „Să nu uităm poziţionarea geografică a judeţului Mehedinţi, care se află la graniţa dintre Banat şi Oltenia. Electoratul din acest judeţ alege să voteze programele electorale ale dreptei într-un procent mai mare decât în judeţele Gorj şi Vâlcea. Această tendinţă poate fi explicată şi prin faptul că mehedinţenii se regăsesc mai mult în viziunea politică a bănăţenilor”.
Mai puteţi citi:
Ieşi din bula ta şi mergi la vot!
Se încarcă comentariile...
