FOTO  Adăposturile anti-cutremur din Slatina există doar cu numele

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Adăposturile anti-cutremur sunt pline cu diverse lucruri ale locatarilor... (FOTO: Mugurel Manea)
Adăposturile anti-cutremur sunt pline cu diverse lucruri ale locatarilor... (FOTO: Mugurel Manea)

Cutremurul de duminică dimineaţă a readus în atenţia tuturor pericolul reprezintat de producerea unui asemenea dezastru. Situaţia adăposturilor anti-cutremur nu este deloc una prea îmbucurătoare în municipiul Slatina în sensul că acestea au fost transformate de către locatari în locuri pentru depozitarea a diverse lucruri. În plus, denumirea de “adăposturi anticutremur” este total improprie, ele fiind destinate protecţiei în caz de… atac armat.

Panica s-a reinstalat, pentru câteva zile de duminică încoace, în rândul populaţiei civile în special, cea mai afectată în cazul producerii unui cutremur. Deşi nu a fost unul de o intensitate care să pună serios în pericol vieţile oamenilor (5,5 grade scara Richter, n.a.), seismul de duminică dimineaţă a fost, totuşi, cel mai puternic după cel din anul 2009, fiind resimţit în toată partea de est a ţării. Din fericire, atât în judeţul Olt, dar nu numai, acesta nu a produs niciun fel de pagube materiale sau alte incidente.

Potrivit evidenţelor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Matei Basarab” Olt, pe raza judeţului Olt se află amenajate un număr de 120 de “adăposturi anti-cutremur”, dintre care 15 sunt în capitala Slatina. Capacitatea acestora se ridică undeva la aproape 3.000 de persoane ce pot fi adăpostite aici în caz de urgenţă. Asemenea adăposturi se află şi în celelalte oraşe din teritoriu, excepţie făcând Potcoava. La Caracal se află cel mai încăpător astfel de adăpost simplu, amplasat la subsolul Liceului “Mihai Viteazul”, aici putând fi adăpostite aproape 600 de persoane.

În afara acestor locuri special amenajate pentru situaţii de necesitate, există şi 11 puncte de comandă de unde autorităţile cu atribuţii în domeniu, inclusiv reprezentanţii Prefecturii, autorităţile locale ş.a. pot coordona şi distribui ordinele de intervenţie. La Slatina există trei astfel de puncte de comandă: unul la Hotel “Parc” (intrarea dinspre Ambulatoriul Spitalului Judeţean, n.a.), unul la subsolul Casei de Cultură a Sindicatelor şi, cel mai nou, la subsolul Prefecturii Olt. În mod paradoxal, ultimul punct de comandă, deşi este amenajat în cea mai nouă clădire (inaugurată după anul 2000, n.a.), este şi cel mai nepregătit pentru a fi folosit deoarece nu este dotat cu nimic. Celelalte puncte de comandă au tot ce le trebuie: rezerve de apă, sistem filtro-ventilaţie, mobiler etc.

Cămăruţele din adăposturile anti-cutremur, eliberate de urgenţă la nevoie

La adăposturile anti-cutremur anterior menţionate se pot adăuga, precizează reprezentanţii ISU Olt, şi alte spaţii ce pot căpăta, în situaţii de urgenţă, destinaţia amintită. Aici se încadrează sălile de sport ale liceelor. De menţionat însă că denumirea de “adăpost anti-cutremur” este una improprie deoarece acestea, amenajate fiind la subsolul unor blocuri în anii Războiului Rece înainte de 1990, au mai degrabă scopul de a fi folosite pentru cazuri de apărare de atacuri armate.

“Toate aceste adăposturi anti-cutremur, cum sunt ele cunoscute, sunt menite a fi utilizate la comun în cazuri de extremă urgenţă, cum ar fi urmările unui cutremur sau adăpostirea în situaţia unui atac militar cu bombe. Asemenea spaţii au fost date oficial în folosinţă asociaţiilor de proprietari, dar la Primărie există o persoană abilitată care se ocupă de acestea în sensul că le verifică pentru a vedea că totul este în regulă. Ele au fost igienizate şi pot fi oricând folosite în caz de necesitate. Este adevărat: ele au fost transformate, în cea mai mare parte, în beciuri de către locatarii blocurilor unde ele se află şi unde oamenii şi-au depozitat aici diverse lucruri, însă cu toţii ştiu că, în caz de urgenţă, ei au obligaţia ca, în 24 de ore, să pună spaţiul cu pricina la dispoziţia autorităţilor”, a declarat Alin Băsăşteanu, purtător de cuvânt al ISU Olt.

O inspecţie ad-hoc realizată luni – 7 octombrie, în câteva astfel de adăposturi din Slatina, au confirmat declaraţiile oficialităţilor. Ghid ne-a fost nea Marin Zorzonel, reprezentantul Primăriei pe această problemă. Am inspectat la întâmplare câteva astfel de locuri alese de noi. Curăţenia era omniprezentă peste tot, apa ce băltea odinioară în aceste subsoluri împreună cu “locatarii” obişnuiţi – şobolani etc. - au dispărut. Cămăruţele folosite de către locatari pentru a-şi depozita diverse nu ocupă mai mult de câţiva metri pătraţi şi sunt toate prevăzute cu lacăte. Unele dintre adăposturi sunt încă prevăzute cu uşi ramforsate, cu dublu sistem de închidere/deschidere, fiind veritabile uşi blindate. “Oamenii au grijă de subsoluri acum ca de ochii din cap după ce blocurile au fost modernizate prin termoizolare. Fiecare are locşorul lui, dar ştie că trebuie să fie gata să-l elibereze la nevoie”, ne asigură el în vreme ce ne răspunde la întrebări.

“La o adică, nu ai cum să ajungi la adăposturi în timp util”

În muncipiul Slatina, relevă statisticile autorităţilor locale, există 15 adăposturi “anti-cutremur” aflate la subsolul unor blocuri turn. Este vorba numai despre adăposturi simple, excepţie făcând cel de la subsolul blocului CAM 1 – scara A, dotat cu instalaţie proprie de filtro-ventilaţie. Alte asemenea locuri se mai află pe strada Cornişei (GA 2, 3, 5 şi 9), strada Crişan 10 – bloc GA 15, strada Libertăţii – bloc GA15 C etc. În total, există 15 astfel de spaţii ce au destinaţia oficială înscrisă şi pe imobil: un triunghi albastru într-un cerc portocaliu.

Locuitorii Slatinei ştiu despre adăposturile anti-cutremur, dar nu par a pune mare preţ pe utilizatea acestora. “Domne, sincer să fiu, eu nu văd de ce li se spune <<anti-cutremur>> deoarece ştim bine că, la o adică, nu ai cum să ajungi la unul din ele în timp util. Ele pot fi folosite doar în cazul când ne atacă cineva cu bombe, vreun război sau aşa ceva, dar, altfel, nici vorbă ca aceste spaţii să aibă vreo legătura cu vreun cutremur. În plus, lumea a depozitat aici murături şi ce le-a mai prisosit prin casă, aşa că trebuie golite de lucrurile astea ca să le poţi folosi. Nu ştiu, poate greşesc, dar zic şi eu”, este de părere Emanuel Tudor, din Slatina.

De asemenea, nici situaţia clădirilor cu risc seismic nu este prea roză, fondurile insuficiente sau grija autorităţilor pentru această problemă fiind constant amânată de la rezolvare. Oficial, în judeţul Olt ar exista doar opt imobile care prezintă un risc ridicat de prăbuşire în cazul producerii unui cutremur mai important.

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite