FOTO Delicii din trandafiri de Damasc, o afacere pornită din nostalgie. „Bunica mea făcea dulceaţă, avea un singur trandafir, am tot căutat acel gust“
0
Dorinţa de a mai gusta dulceţuri de trandafir ca ale bunicii s-a transformat într-o afacere de succes pentru doi soţi din Olt, care muncesc 12 luni pe an, dar au satisfacţii zilnice, iar faimali s-a dus dincolo de hotarele ţării
„Căsuţa trandafirilor“, o afacere care creşte cu paşi mici într-o localitate din Olt, este exemplul clar că atunci când munca se împleteşte cu pasiunea nu ai cum să dai greş. La Criva, un sat din oraşul Piatra-Olt, Stela Florescu a înfiinţat, alături de soţul său, o plantaţie de trandafiri de Damasc care se întinde pe 1.200 de metri pătraţi. Aşa cum îi place să glumească, Stela Florescu a obţinut în sfârşit de la soţ florile la care visa, şi nu oricum. „I-am spus că dacă tot nu-mi aduce flori, măcar să-mi planteze. Şi a făcut-o, pe o vreme ploioasă, a stat în noroi până la genunchi.“
După 30 de ani petrecuţi într-un dispecerat, Stela Florescu a renunţat la munca de birou pentru cea de la câmp. Are în grijă 560 de butaşi care înfloresc din mai până-n octombrie. Îi culege singură, la fiecare două zile, cu mici pauze la sfârşitul lunilor iunie şi august, când tufele stagnează pentru o perioadă, trecând la următorul etaj.
„E obligatoriu să avem 1,5 metri între butaşi, ca să se ventileze. Primul etaj, mai-iunie, e cel mai puternic. Urmează o pauză de două săptămâni, până când cresc lăstarii noi, şi mai creşte un etaj. Pe fiecare tijă se formează patru-cinci flori. Apoi, în luna august, alt etaj. Ajung pe la un metru şi jumătate, etaj după etaj. Îi tăiem toamna, după brumă, îi scurtăm la jumătate, iar primăvara se taie ca via, scurt“, explică Mili Costache, soţul Stelei Florescu.
ÎN CĂUTAREA GUSTULUI DE LA BUNICA
Ziua de muncă a doamnei Stela începe dis-de-dimineaţă, pentru că razele soarelui duc la pierderea proprietăţilor trandafirilor, iar dacă acest lucru se întâmplă, dulceaţa şi celelalte produse nu mai sunt la fel de aromate.
„Activitatea aici se desfăşoară cam de la 5.00 dimineaţa. Între orele 5.00 şi 8.00 se cam face toată munca. Floarea se desface şi nu rezistă decât o zi. Petalele se procesează în aceeaşi zi, pentru că sunt sensibile, se oxidează, iar din roz devin gri şi-şi pierd astfel toate calităţile. În perioada asta (n.r. - luna iunie), ajungem şi la 50 de flori pe tufă într-o zi. Recent, am cules 25 de kilograme – este recordul de până acum. Media este de zece kilograme la două zile, dar acum s-au întrecut“, spune Stela Florescu.
Însă, ziua de muncă nu se termină când răsare soarele, ci se prelungeşte uneori până a doua zi de dimineaţă: „În perioadele acestea, cu înflorire abundentă, aşa se termină. Dacă fac o medie, n-am mai mult de trei ore dormite pe noapte, toată vara. Dar e foarte frumos. De multe ori, dimineaţa, îmi spun că nu mă mai pot ridica din pat, dar când ajung între flori şi văd frumuseţea aia... Mirosul umple toată strada, trec oamenii şi îi aud cum se întreabă ce miroase aşa frumos“.
Când lucrezi cu trandafiri de Damasc orice minut este preţios. Imediat după recoltare începe procesarea în bucătărie, după o reţetă lăsată moştenire de bunica Stelei Florescu. „E nebunia mea din copilărie. Bunica mea făcea dulceaţă de trandafiri, avea un singur trandafir, şi de-a lungul timpului am tot căutat dulceaţa aia, acel gust cu care eram obişnuită. N-am găsit-o nici-unde, şi atunci am zis că trebuie s-o fac eu, aşa cum ştiu. Reţeta are 107 ani, o ştiam, aşa că mi-a fost uşor.
„FACEM TOTUL MANUAL“
Bucătăria doamnei Stela arată ca un laborator, împărţit pe zone de procesare. „E zona de curăţare a petalelor, unde se desfac, se separă – sunt petale care nu se pot folosi –, se spală foarte bine, să fugă toate gâzele, şi se dau printr-o centrifugă pentru a nu fi influenţată reţeta. Apoi, mergem la zona de fierbere. Noi aici facem totul manual. Se fierbe dulceaţa într-o cratiţă mare, cum făcea şi bunica. Avem şi o zonă de ambalare – produsul se ambalează fierbinte, pe masa de inox. Cel puţin anul acesta, comercializăm şi petale congelate, pentru cei care vând în magazine. Procesul de obţinere a siropulului se întinde pe parcursul a 24 ore, timp în care petalele sunt lăsate la infuzat. Apa de trandafiri înseamnă distilatul petalelor proaspete. Acestea ajung în distilator, unde fierb, şi de aici se colectează aburul. Dacă este o apă de calitate, din care nu se extrage uleiul separat, se va vedea uleiul deasupra“, explică Stela Florescu.
Femeia recunoaşte că procesul de învăţare este continuu, însă se declară norocoasă ca a avut în jur oameni care au ajutat-o la orice oră din zi şi din noapte. Îşi aminteşte cum l-a sunat pe profesorul Wagner de la Cluj la miezul nopţii, disperată că trandafirii i s-au umplut de purici. Aşa a învăţat cum să-şi trateze plantaţia cu produse preparate în gospodărie.
La fiecare patru ani terenul este fertilizat cu gunoi de grajd, produsele chimice fiind excluse din discuţie. E drept, accidental, când vecinii folosesc pentru culturile lor de cereale diverse erbicide, se mai înregistrează tufe afectate. Din acest motiv nici nu pot certifica ecologic plantaţia, însă îşi pot asigura clienţii că folosesc doar produse naturale.
Produse apreciate din Transilvania până în Bulgaria
După patru ani, „Căsuţa Trandafirilor“ se poate lăuda cu o clientelă fidelă şi cu o mare trecere la târgurile de profil din ţară şi din străinătate. Nu a fost însă uşor. „Merită efortul dacă iubeşti ce faci, dar sunt produse de nişă, nu se vând ca pâinea. Pentru a avea câştig trebuie să te zbaţi. Sunt produse foarte căutate în zona Transilvaniei, acolo turiştii făceau cozi la dulceaţa noastră. În trei zile am vândut cât într-o lună şi jumătate la Craiova – o diferenţă fantastică. Nu te îmbogăţeşti, dar poţi obţine un salariu normal şi poţi face ce-ţi place“, explică Stela Florescu.
Produsele obţinute în bucătăria de la „Căsuţa Trandafirilor“ sunt livrate clienţilor fideli, cei mai mulţi din zona Sibiului, pensiunilor, magazinelor, dar sunt accesibile şi pe platforma eMAG.ro, iar de la principalele târguri soţii Florescu sunt nelipsiţi. Cea mai mare bucurie a fost ca aceste produse să fie apreciate de cultivatorii bulgari, recunoscuţi în toată lumea pentru produsele pe care le obţin din trandafiri. I-au invitat la două târguri, la Vratsa şi la Ruse.
De altfel, de toamna târziu şi până în perioada Sărbătorilor de Iarnă e o perioadă propice vânzării. Vara, la fiecare două zile, este produsă dulceaţa de trandafiri, iar în perioada târgurilor se comercializează. O bună parte din vânzări se face însă şi pe Internet, cu atât mai mult cu cât preţurile sunt cât se poate de corecte. De pildă, un borcan de 350 de grame de dulceaţă costă 15 lei, iar pentru clienţii care bat la poartă preţul scade la 12 lei. Apa de trandafiri este vândută la 25 lei/ 250 ml. Mai sunt scoase la vânzare: sirop de trandafiri, oţet de trandafiri, ceai şi petale proaspete sau congelate.
În funcţie de cum vă doriţi să folosiţi produsele veţi alege şi gramajul, şi concentraţia. Un aspect important, pentru că, de exemplu, siropul pentru aromatizarea cafelei este diferit de cel pentru cocktail sau de cel pentru îngheţată. Sunt, însă, fineţuri pe care Stela Florescu le explică cu mare bucurie clienţilor, fie la telefon, fie pe Facebook.
CITIŢI ŞI:
Se încarcă comentariile...
