FOTO VIDEO Cetate dacică, reconstituită de la zero la Drăgăneşti-Olt
0Proiect inedit în ţara noastră, dar nu numai, în orăşelul Drăgăneşti-Olt din judeţul Olt. Pe raza localităţii au demarat, în august, lucrările pentru reconstituirea unei cetăţi dacice de acum 2.000 de ani, amenajată la 25 metri deasupra solului pe un deal de la marginea urbei. Totul este uimitor la acest proiect, chiar dealul unde se va afla viitoarea davă fiind ridicat de la zero. Vizitatorii vor putea închiria o parte din locuinţele dacice.
Construcţia în sine va reda o „davă” getică provenind de acum 2.000 de ani, din vremea dacilor, construită cu lemn şi pământ. Iniţiativa aparţine „creatorului de muzee”, cum mai este denumit profesorul Traian Zorzoliu, directorul Muzeului Câmpiei Boianului din Drăgăneşti-Olt, care a înfiinţat până acum zece muzee în ţară. Proiectul cetăţii dacice de la Drăgăneşti se bazează, în parte, pe descoperirile survenite în urma scoaterii la suprafaţă a unei aşezări de acest gen pe raza comunei Sprâncenata, tot în judeţul Olt. Pentru că a vrut să nu se piardă o nouă dovadă a istoriei noastre, Zorzoliu s-a încăpăţânat să realizeze un plan inedit: să reconstruiască de la zero o cetate dacică, cu tot cu locuinţe, amplasament şi unelte, după planurile celor care ne-au populat meleagurile pe vremea dacilor.
„Iniţial, ideea amenajării unei cetăţi dacice mi-a venit mai mult în glumă, la o discuţie cu câţiva prieteni, pentru ca, tot atunci, să îmi dau seama că, de fapt, un asemenea plan poate deveni realitate. Dar ea necesita multă răbdare date fiind condiţiile socio-economice în care ne aflăm pentru că sursele financiare sunt foarte greu de găsit, după cum ştim cu toţii. Dar, încet-încet, totul a prins contur: astfel, deoarece am făcut înainte şi planuri de construcţie pentru biserici, am luat totul pe cont propriu şi am realizat proiectul cetăţii. Am încercat să respect toate cercetările şi descoperirile arheologice în acest sens - şi voi face asta şi pe parcursul derulării lucrărilor, astfel încât nimeni să nu poată spune că nu am respectat epoca respectivă. Este o mare responsabilitate deoarece trebuie reconstituit spaţiul întins, spaţiul de încălzire şi toate celelalte aşa-zise <<mărunţişuri>>, precum: banala uşă, acoperişul, pereţii construcţiilor ş.a.m.d.”, a declarat iniţiatorul proiectului, prof. Traian Zorzoliu.
Cetatea va urmări îndeplinirea a trei aspecte: să fie un „documentar” istoric în natură şi să prezinte o lecţie de istorie veritabilă, să aibă un caracter educativ şi, nu în ultimul rând, să fie şi o zonă de agrement.
Burebista, prezent la poarta cetăţii
Totul este uimitor la acest proiect, însuşi dealul unde se va afla viitoarea davă dacică fiind ridicat, la propriu, de la zero, prin mutarea şi transportarea a zeci de tone de pământ adus de la câteva sute de metri, de la o hidrocentrală. Cetatea va fi ridicată la aproape 25 de metri deasupra solului, respectiv va fi amenajată cam pe unde se află etajul opt al unui bloc-turn.
Obiectivul va reda întocmai structura şi modul de aşezare a interiorului unei cetăţi dacice de acum 2.000 de ani de pe teritoriul ţării noastre, din vremea dacilor. Ea va cuprinde, printre altele: un şanţ de apărare, un pod rabatabil, un zid de apărare cu parapeţi din lemn – zid înalt de doi metri, patru turnuri/foişoare de alarmă, o impresionantă poartă de intrare, un templu al soarelui, o casă a preotului, o casă a comandantului cetăţii, o casă de întâlnire a căpeteniilor etc. Zidul de apărare, numit şi „palisadă”, va fi alcătuit din parapeţi din lemn ascuţiţi la capăt, cum se proceda la momentul respectiv la asemenea aşezări strategice. Materialul de construcţie folosit la amenajarea locuinţelor din incintă va fi unul tradiţional: lemn şi paiantă. Poarta de intrare va avea însemne specifice distinctive: un simbol al lui Burebista, dar şi un steag dacic de dimensiuni mari.
Deoarece astronomia ocupa un loc special printre daci, iniţiatorul proiectului va respecta şi modalitatea specială de amenajare şi amplasare a construcţiilor din incinta davei. În fapt, descoperirile arheologice au indicat fără tăgadă faptul că preoţii dacilor ajunseseră să deţină cunoştiinţe sofisticate în domeniul astronomiei, tehnologiei şi medicinei. Pe deplin conştient de acest lucru, şi în cazul davei dacice de la Drăgăneşti se va ţine cont de acest lucru, astfel că Templul Soarelui şi casa preotului vor fi ridicate pe „linia soarelui” pe direcţia răsărit-apus. Această „linie” era trasată imaginar de daci pentru a se încadra perfect cu ziua de 21 iunie, când are loc solstiţiul de vară, cea mai lungă zi a anului. Ziua era una specială pentru daci, soarele fiind la înălţimea maximă deasupra liniei orizontului.
Vizitatorii, invitaţi să doarmă pe laviţe acoperite cu piei de animale
În total, în incinta davei dacice de la Drăgăneşti vor fi amenajate nu mai puţin de 20 de construcţii aidoma celor pe care obiectivul vrea să le reproducă, învelite cu şindrilă. Aceste construcţii vor avea dimensiuni ce vor varia în funcţie de destinaţia lor, însă este stabilit faptul că majoritatea locuinţelor – pentru dacii obişnuiţi – vor avea, în general, dimensiuni de 6 mp. şi vor cuprinde două „camere”. Locuinţele vor fi dispuse circular. În total, cetatea dacică va ocupa o suprafaţă de aproape 120 metri pătraţi. Pentru stabilitate, zona deluroasă din preajma cetăţii va fi împădurită cu o specie de arboret care se foloseşte la menţinerea pavimentului căii ferate. În imediata apropiere a davei va fi amenajată o parcare, dar şi spaţii de comercializare a suvenirurilor de tot felul.
Vizitatorii vor putea, la cerere, să închirieze locuinţele din incinta cetăţii şi să trăiască o experienţă de neuitat având la dispoziţie condiţiile de trai din acele vremuri. Vor dormi pe paturi numite „laviţe”, iar în loc de modernele saltele de acasă vor avea la dispoziţie piei de animale şi diverse ţesături. Pentru cei mai sensibili, se vor face excepţii şi vor putea dormi pe saltele Relaxa. De asemenea, vizitatorii ce vor închiria locuinţele dacilor vor putea să-şi gătească la cuptorul din interior sau la vatra strămoşească şi să îmbrace straiele acestora. Nu vor lipsi nici armele: de la lăncii, săbiile încovoiate la vârf, arcuri etc.
„Prin acest proiect vrem să transpunem lumea de azi, în cea de acum 2.000 de ani, pe vremea dacilor ai căror strămoşi suntem. Vrem ca locul să fie o adevărată lecţie de istorie pentru vizitatori şi să dezvoltăm, să trezim în români acel simţ patriotic care, parcă, a dispărut. Vreau să fim iarăşi mândri că suntem urmaşii dacilor, un popor total aparte în istoria civilizaţiei. (...) Am început lucrările în forţă: am făcut gropile pentru foişoarele de alarmă şi pentru montarea parapeţilor. Peste o lună sper să intrăm serios în problemă şi să începem amplasarea propriu-zisă a parapeţilor şi, apoi, din primăvara viitoare, să ne apucăm de construcţiile din interior. Forţa de muncă este una locală. Dacă finanţarea nu se va întrerupe, oraşul Drăgăneşti şi judeţul Olt, implicit, vor putea ocupa în forţă cu acest obiectiv unul dintre primele locuri de pe harta circuitului turistic de la noi din ţară, dacă nu chiar mai mult decât atât”, a precizat Traian Zorzoliu.
Întreg proiectul este preconizat a fi terminat în cursul anului viitor. Lucrarea va fi realizată integral cu fonduri de la Consiliul Judeţean, costul total fiind estimat la aproape 1,2 miliarde lei vechi.
Mai puteţi citi din acelaşi ciclu:
Se încarcă comentariile...
