FOTO Ce vor găsi elevii la întoarcerea în bănci. Director de şcoală: „Eu nu bag copiii în cuşti“

Publicat: 11.09.2020 17:15

Ultima actualizare: 10.08.2022 19:51

Zbaterea directorilor pentru a respecta toate condiţiile impuse de autorităţi pentru începerea anului şcolar încă nu s-a încheiat. Cei care vor scenariul verde au avut probleme mari de amenajare a spaţiului, cei cu scenariul galben nu ştiu de unde vor scoate dispozitivele electronice.

Şcolile cu număr mare de elevi, situate în mediul urban cele mai multe, s-au adaptat foarte greu la scenariul verde, cel în care toţi elevii vor veni la şcoală.

Scindarea claselor şi scurtarea orei de predare este în multe şcoli soluţia aleasă, în altele s-a renunţat la mobilierul vechi şi s-a investit în bănci individuale, mai uşor de aşezat astfel încât să se respecte distanţa de cel puţin un metru între elevi.

Programul after-school sare în aer în mai toate unităţile, orele de sport nu se mai fac în sală, tradiţionala găleata cu mop a fost înlocuită cu maşini moderne pentru curăţenie. Toate cele de mai sus sunt însă aproape scenarii SF pentru multe şcoli din mediul rural, unde spaţiul nu pune probleme, însă încercările sunt altele.

Copiii trebuie adunaţi la şcoala de centru (şcolile arondate au fost închise rând pe rând în anii trecuţi, din cauza diminuării numărului de elevi), microbuzele sunt vechi, puţine, iar colac peste pupăză, noile norme impun distanţa de un metru între elevi şi pe timpul transportului, ceea ce înseamnă că şoferilor le va lua ore bune să-i „culeagă“ pe toţi.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt a primit în ultimele săptămâni cereri să se suplimenteze normele de personal nedidactic, îngrijitorii de curăţenie având mult mai mult de lucru pe scenariul de funcţionare în pandemie, în care clasele trebuie dezinfectate între schimburi, dar şi la finalul orelor. S-au cerut şi mai mulţi profesori, în Olt fiind aprobată înfiinţarea a 20 de posturi noi ca urmare a scindării claselor existente şi înfiinţarea unor clase de sine stătătoare. Cele mai multe sunt la grădiniţă şi la ciclul primar, însă au apărut clase noi şi la clasele a V-a şi a VI-a, a precizat inspectorul şcolar general-adjunct Mariana Gheorghe.

„Am găsit ca şi model de aranjare modelul tablei de şah“

Şcoala Gimnazială Curtişoara este o şcoală de ţară cum mulţi elevi şi-ar dori. Săli spaţioase, luminoase, mobilier individual, iar pe cei mai mici dintre şcolari îi aşteaptă pe bancă, graţie unei sponsorizări, şi ghiozdane complet echipate. Bănci pentru fiecare elev în parte nu sunt, însă, decât pentru ciclul primar, aşa că elevii de la gimnaziu vor învăţa în schimbul doi, după-amiază, pentru că în vechile lor săli, oricum ai aranja băncile, nu se poate respecta distanţa astfel încât să aibă loc toţi elevii unei clase.

„La primar şi gimnazial avem 174 elevi. Sălile de clasă ne permit să-i aranjăm astfel încât să se păstreze distanţa de un metru între ei, avem vreo trei clase mai numeroase, două clase a câte 25 de elevi şi o clasă a 26 elevi, însă am găsit ca şi model de aranjare a băncuţelor modelul tablă de şah. Am putea să introducem chiar 27”, a explicat directorul şcolii, prof. Bogdan Petrescu.

„Nu este nevoie să scindăm clasele, să facem grupe. Facem în două schimburi din cauză că noi avem băncuţe individuale doar la parter. La gimnazial avem bănci duble şi spaţiul nu ne permite să aducem 25 sau 26 de elevi. Aranjând băncile duble nu pot să bag mai mult de 19 elevi, ar trebui să intru pe galben şi să facem şi online, ceea ce însemna cheltuieli tehnice“, a adăugat acesta.

Scenariul verde este singurul acceptat atât de părinţi, cât şi de profesori, explică directorul. Dacă rata de infectare ar putea, însă, să ducă localitatea Curtişoara în scenariul galben, sau, şi mai rău, în cel roşu, ar începe problemele. Asta pentru că, la sondajul făcut încă din perioada stării de urgenţă, deci în anul şcolar trecut, 35 de elevi aveau nevoie de sprijin pentru achiziţionarea de dispozitive pentru şcoala online.

Dintre cei care au avut pe ce să se întâlnească online cu profesorii, puţini, în schimb, au folosit laptop-uri, computere personale sau tablete, cei mai mulţi având telefoane. „Dacă mâine se trece pe galben, nu vor fi pregătiţi”, recunoaşte directorul, pentru că, deşi au primit oferte din partea operatorilor de telefonie, nu şi-au permis să achiziţioneze din banii şcolii tabletele necesare şi abonamentul de internet aferent.

„Dacă la un moment dat se va trece (n.r. – la scenariul galben sau la cel roşu), vom face investiţii şi mai mari, pentru a putea să ne desfăşurăm activitatea. Noi avem o platformă educaţională activă, cu toţi elevii înregistraţi, cu toţi profesorii, au propriile lor adrese, atâta doar că am mai avea nevoie de vreo câteva laptop-uri, deja de la primărie ne-au alocat bani să achiziţionăm, dar tot am mai avea nevoie de încă vreo două pentru scenariul galben. La roşu, fiecare profesor va utiliza dispozitivul personal”, spune profesorul.

„În mai, după ce am făcut statistica, aveam nevoie de vreo 35 tablete cu tot cu internet şi două pentru profesori, nu ştiu ce s-a mai întâmplat, dacă au achiziţionat sau nu. Majoritatea copiilor de şcoală gimnazială au utilizat 70% telefonul, 20% tablete şi maxim 10% laptopuri sau desktop cu cameră web. Cei 35 au utilizat telefoanele părinţilor sau ale rudelor. Eu am recomandat şi anul trecut, şi anul acesta, achiziţionarea de laptop-uri, cu cât este ecranul mai mare, cu atât mai bine”, adaugă acesta.

Cât despre tabletele promise de Guvern familiilor fără posibilităţi, nici astăzi răspunsul nu este unul exact.

„N-au venit tabletele. Aşteptăm ca ministerul să ne dea mai multe detalii privind achiziţionarea acestora, cu fonduri nerambursabile. În momentul în care s-a anunţat acest proiect, noi deja am fost contactaţi de o firmă să ne facă o ofertă de tablete prin internet. Până când ne pot deconta ei nouă cheltuielile, abonamentul şi tabletele, cine plăteşte facturile, că noi nu o să ne permitem? Ajungeam la 2.000 lei pe lună, rămân fără materiale de curăţenie, fără bani la mentenanţa microbuzelor... Nu poate să ne asigure nimeni cheltuielile până la decontare. Cine garantează că proiectul va fi acceptat? Plus că s-a mai spus în acel comunicat că proiectul va fi finanţat după modelul - primul venit, primul servit. Dacă eu achiziţionez tabletele şi nu reuşesc să accesez acest proiect, cine plăteşte în continuare?“, sunt alte întrebări pe care directorul şi le pune.

Citește și: Şcolile se închid înainte să se redeschidă

La cele deja expuse, mai apare una, cea a transportului elevilor în scenariul verde, exact cel în care se află.

„S-a discutat şi în şedinţa cu directorii, legat de microbuzele şcolare. În ordinul comun al MS-MEC ni s-a spus că trebuie să respectăm distanţa de un metru şi în microbuzele şcolare. Asta ar însemna 5 elevi la o cursă, după măsurătorile noastre, şi nu ne-am mai încadra în timp. Din nou ar trebui să depăşesc normele personalului nedidactic. Avem două microbuze şcolare, avem şase sate, iar în condiţiile în care nu exista pandemia reuşeam să facem transportul într-o oră, vă daţi seama că acum deja problema s-a mărit. Ne scapă faptul că avem două schimburi, dar din calculele mele tot nu ne-am încadra în timp dacă mergem doar cu 5 elevi“, a mai spus directorul Bogdan Petrescu.

75% dintre elevi au tablete asigurate de şcoală la o unitate din Slatina

Ne întoarcem în mediul urban, unde de asemenea părinţii vor ca cei mici să înveţe în şcoală. La Şcoala Gimnazială „Vlaicu Vodă“ a fost, ca peste tot, o provocare aranjarea mobilierului şcolar astfel să fie respectată distanţa, dar să aibă loc şi toţi elevii clasei.

Cu unele clase s-a putut, cu altele, nu, şi acelea vor fi împărţite pe grupe. Cert este că din start s-a respins ideea separatoarelor din plexiglas.

„Eu nu îmi bag copiii în cuşti“, a spus categoric directoarea Denisa Maican, explicând că i se pare o cheltuială inutilă, la care se adaugă trauma copiilor.

„Să-mi explice mie cine a găsit soluţia asta cu ce îl ajută pe copil. Nu va pleca la baie cu cuşca după el, iar aerul circulă şi pe deasupra, nu?!“, adaugă prof. Maican, care a decis împreună cu colegii din cancelarie ca toţi elevii de la ciclul primar să vină la şcoală în program normal, cu ora de 50 minute, cu excepţia unei clase a II-a şi a unei clase a IV-a care funcţionează în două grupe, cu ora de 35 minute. Băncile au fost astfel aşezate încât să fie respectată distanţa minimă între elevi, iar separatorul să nu mai intre în discuţie (o soluţie de separare a spaţiului destinat fiecărui elev cu dispozitive din plexiglas a fost recomandată în cazul în care nu se poate asigura distanţa de cel puţin un metru între copii).

Elevii claselor a VIII-a vor veni în program de dimineaţă, cu clasele întregi, iar la clasele V-VII se va învăţa de asemenea pe grupe. Pauzele vor fi de 5 minute, iar fiecare clasă va avea o pauză mare de 15 minute.

Citește și: Raport naţional: În 3002 localităţi din România (94,34%) este încălcat dreptul elevilor la burse şcolare

Şcoala ar fi pregătită şi pentru varianta online, iar elevii nu vor fi nevoiţi să-şi facă probleme privind dispozitivele. Cel puţin nu toţi, spune dir. Maican, care a început un program de achiziţii de tablete încă din anul şcolar 2018-2019, la acel moment cu gândul de a-i obişnui pe elevi să folosească şi resursele educaţionale disponibile online. Achiziţia a fost argumentată şi solicitată în fundamentarea bugetului, iar banii au venit de la Primăria Slatina.

„Este în primul rând o problemă de management“, recunosc şi profesorii din alte şcoli, care astfel îşi explică faptul că anumiţi directori au reuşit să facă achiziţii de lămpi de purificare a aerului UV, aparate de curăţat pavimentele adaptate spaţiilor şcolare, covoraşe dezinfectante speciale, plus dezinfectanţi, măşti şi ce se mai solicită în contextul pandemic, şi care au şi igienizat şi modernizat sălile de clasă, în vreme ce în alte şcoli li se transmit părinţilor, pe grupurile de what-s app, liste cu produsele de cumpărat.