Gărzile din centrele de permanenţă, plătite de trei ori mai bine. Medic: „Aşa-ţi mai vine să te sacrifici“

Centrul din Crâmpoia s-a închis în urmă cu un an, dar va fi redeschis în curând

Medicii care acceptau să efectueze gărzi în centrele de permanenţă încasau 12,8 lei/oră, brut, mulţi dintre aceştia renunţând, în timp, din cauza sumelor derizorii, astfel că multe centre şi-au închis, de-a lungul anilor, porţile.

Un astfel de caz este Centrul de Permanenţă din Crâmpoia, judeţul Olt, unul dintre cele mai dotate, susţinut de primărie. Deşi asigurarea condiţilor impuse de norme şi susţinerea cheltuielilor cu utilităţile n-a constituit o problemă, în urmă cu un an centrul s-a închis. Medicii din localităţile apropiate nu au putut fi convinşi să vină aici să facă gărzi, iar cei care se deplasau de la zeci de kilometri au constatat că nu rămâneau, după 17 ore de gardă (sau 24 ore, la sfârşit de săptâmână), cu mai nimic.

„M-am gândit de multe ori dacă merită acest efort, să ajung să-mi văd familia rar, să auzi la trei dimineaţă bătând cu băţul în fereastră, cu copilul în braţe - Dom’ doctor, sunt disperat! – dar şi după 10 ani sunt tot aici şi chiar îmi place“, a declarat medicul coordonator al centrului închis în urmă cu un an, dr. Alexandru Florescu, medic de familie la Crâmpoia şi Şerbăneşti. Locuieşte în comună şi, ca şi înainte de deschiderea centrului, şi după închidere a asigurat urgenţele pacienţilor săi. Spune că redeschiderea centrului este absolut necesară, pentru că localitatea se află la 45 de kilometri de oraş, iar şansa comunităţii o reprezintă aceşti medici care vor să vină să facă gărzi. „Să nu vă închipuiţi că sunt doar cazuri simple. Am rezolvat aici membre tăiate, hemoragii grele, urgenţe majore“, a adăugat medicul.

Sumele pe care urmează să le încaseze medicii, aprobate prin ordinul ministrului Sănătăţii nr. 1487/2017, publicat în Monitorul Oficial din 3 ianuarie 2018, sunt altceva. „Parcă-ţi mai vine să te sacrifici, pentru că efectiv asta este, un sacrificiu, la asta se ajunsese. A fost foarte greu să-i conving pe colegi să mai vină, pentru că fiecare îşi face propriile calcule. Să ajungă aici, suntem la 45 kilometri de Slatina, îi costă, iar acei bani pe care îi încasau reprezintă brutul, din ei se scad toate taxele. Nu mai dau un termen pentru redeschiderea centrului din Crâmpoia, dar atât pot să spun - ne apucăm de treabă“, a precizat dr. Florescu.

Medicii Serviciului de Ambulanţă, de bază în centrele de permanenţă

Deşi dacă ar efectua gărzi în spitale sau la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ar încasa mult mai mult (şi mulţi o fac), sunt medici din cadrul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Olt care, prin prezenţa lor în centre, au ferit aceste unităţi de închidere. „Tocmai din acest motiv am rămas să fac gărzi, pentru că mi-am dat seama cât sunt de importante aceste centre de permanenţă. Chiar noi, de la Ambulanţă, am redirecţionat cazuri aici, cazuri grele, hemoragii grave şi altele, care au fost rezolvate până să ajungem noi. (...) Cred că este o medie de 15 prezentări într-o gardă, dar nu sunt toate gărzile la fel“, a declarat dr. Alina Duminică, medic în cadrul SJA Olt, care efectuează gărzi în centrul de permanenţă de la Osica de Sus. Plata n-a fost niciodată un motiv să rămână, din contră, de multe ori ar fi îndemnat-o să plece. „Banii deveniseră o problemă, dacă-ţi faci un calcul ajungi la o concluzie deloc îmbucurătoare, pentru că într-o gardă mare mai şi mănânci ceva, mai bei o apă, un suc, iar acele sume...“, a mai spus medicul.

Cât vor câştiga medicii şi asistenţii

Creşterile de tarif sunt consistente, de la 12,8 lei/ora de gardă, cât încasa un medic (la care se adăugau 50% dacă efectua garda într-un centru amenajat într-un cabinet medical, nu într-un spaţiu susţinut de prămărie, şi alţi 2 lei/oră pentru medicamente, banii pentru medicamente acordându-se tuturor medicilor), ajungându-se la 40 lei/oră. Iată, concret, ce prevede în acest sens textul actului normativ publicat de curând:
„Art. 39
(1)Tariful orar pentru medicul de medicină de familie este de 40 lei/oră.
(2)Medicii de familie care participă la constituirea unui centru de permanenţă asigurând continuitatea asistenţei medicale primare în regim de gardă, în cabinetul propriu sau prin rotaţie în spaţiul pus la dispoziţie de unul dintre medicii participanţi la convenţia de asociere, suportă şi cheltuielile de administrare şi funcţionare ale cabinetului, precum şi costurile cu dotarea şi menţinerea trusei de urgenţă cu medicamente şi materiale sanitare, situaţie în care tariful orar prevăzut la alin. (1) se majorează cu 50%, adică 20 lei/oră, pentru fiecare medic de familie care îşi desfăşoară activitatea în acel cabinet, indiferent dacă este titular, asociat sau medic angajat. Medicii de familie care participă la constituirea unui centru de permanenţă asigurând continuitatea asistenţei medicale primare în regim de gardă în spaţiul pus la dispoziţie de autorităţile locale suportă şi cheltuielile cu dotarea şi menţinerea trusei de urgenţă cu medicamente şi materiale sanitare, situaţie în care tariful orar de 40 lei/oră se majorează cu 4 lei/oră, pentru fiecare medic de familie care îşi desfăşoară activitatea în acel centru de permanenţă, indiferent dacă este titular de cabinet, asociat sau medic angajat.
(3)Tariful orar pentru asistenţii medicali care desfăşoară serviciul în regim de gardă în cadrul centrelor de permanenţă se determină în funcţie de salariul negociat, care cuprinde toate sporurile şi contribuţiile aferente şi nu poate fi mai mic de 20 lei/oră şi mai mare de 22,5 lei/oră.
(4)Pentru veniturile realizate se calculează şi se virează cotele potrivit reglementărilor legale în vigoare.“

Ce servicii se acordă

Deşi ordinul nou nu rezolvă problema medicamentelor, medicii din gardă solicitând să existe un aparat de urgenţă al cabinetului, şi să nu mai fie nevoiţi să vină cu medicamentele în sacoşă, în fiecare gardă, s-au mai operat modificări. Printre acestea, rezidenţilor din anul III nu li se mai permite să efectueze gărzi în aceste centre. De asemenea, medicii din gardă nu le vor mai elibera pacienţilor care li se adresează adeverinţe, ci o scrisoare medicală pe care să o prezinte medicului de familie pe lista căruia sunt înscrişi. Iată şi celelalte servicii pe care le pot acorda:
a)asistenţă medicală în afecţiunile acute şi urgenţele medico-chirurgicale, în limitele competenţei medicului de familie şi posibilităţilor tehnice, prevăzute în anexa nr. 1;
b)trimitere către alte specialităţi în vederea internării, în situaţiile prevăzute la lit. a), care depăşesc competenţele medicului de familie;
c)administrarea medicaţiei necesare tratamentului de urgenţă care se asigură din trusa de urgenţă a centrului de permanenţă sau a cabinetului medical în cazul în care permanenţa se asigură la cabinetul medical.

În judeţul Olt funcţionează la această dată cinci centre, în următoarele localităţi: Vişina, Brastavăţu, Baldovineşti, Dobroteasa şi Osica de Sus. Altele, printre care Potcoava şi Crâmpoia, şi-au închis, în timp, uşa, în special din cauza nemulţumirilor medicilor.