Grevă de avertisment în şcoli, ultima înaintea grevei generale: „Nu vrem să ne îmbogăţim, vrem să putem să trăim!“
0
Cel puţin 70% dintre membrii a două importante federaţii sindicale din învăţământul preuniversitar au semnat pentru greva de avertisment, iar miercuri, 19 ianuarie 2022, în intervalul orar 11,00 - 13,00, cadrele didactice refuză să le predea elevilor.
Profesorii intră la ore în acest interval orar, îi supraveghează pe elevi, însă nu vor preda. Mai mult, pentru cele două ore vor menţiona în condica de prezenţă (care în continuare se completează în şcoli) „grevă de avertisment“.
Este ultima formă de protest înaintea grevei generale, spune secretarul F.S.E. „Spiru Haret“, Ionel Barbu, iar pentru acest mod de a le atrage din nou atenţia guvernanţilor asupra solicitărilor lor au semnat aproximativ 70% dintre membrii de sindicat. „Se pot alătura şi alţi membri şi pot adera şi nemembri“, a precizat Barbu, care este şi liderul Sindicatului din Învăţământul Preuniversitar Olt.
În judeţul Olt sunt în grevă, potrivit estimărilor liderului, aproximativ 3.000 cadre didactice. Greva de avertisment nu este prima formă de protest din acest an şcolar, până la sfârşitul anului 2021 desfăşurându-se în faţa Guvernului patru acţiuni de pichetare, iar în acest an, încă una, îmnsă fără rezultat. Profesorii se aşteaptă ca de această dată guvernanţii să reacţioneze şi să-i invite la dialog.
Care sunt revendicările
Profesorii spun că nu vor altceva decât respectarea legii. Deşi ar fi trebuit să beneficieze de o creştere cu 16% a salariului încă de anul trecut, profesorii sunt nevoiţi să se mulţumească cu doar 4%, iar această mărire, mult sub ceea ce aşteptau, nu se acordă tuturor categoriilor de salariaţi din învăţământ. „Salariul mediu din învăţământ este cu 30% mai mic decât cel din administraţia publică“, spun sindicaliştii.
Mai mult, sunt categorii de personal care sunt salarizate la nivelul salariului minim pe economie, iar prin creşterea salariului minim s-a ajuns ca un salariat debutant pe o funcţie astfel salarizată să încaseze cât colegul aflat în prag de pensie.
Sporurile, în cazul dascălilor, se calculează la un salariu de bază „istoric“, nu cel efectiv în plată, dincolo de faptul că o serie de sporuri pentru condiţii de muncă nu se acordă, mai spun greviştii.
Mii de acţiuni ale dascălilor se află pe rolurile instanţelor de judecată, iar sute de soluţii le-au fost deja favorabile, astăzi existând diferenţe salariale semnificative între ceea ce încasează profesorii care au obţinut în instanţă acordarea anumitor drepturi şi colegii lor care încă nu beneficiază de o astfel de soluţie.
Profesorii mai cer să se respecte normele prin care ministerul s-a angajat să asigure fiecărui elev şi fiecărui profesor câte un dispozitiv electronic (laptop), cer plata orelor remediale efectuate în 2021 (şi neplătite în totalitate), plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar şi nedidactic etc.
Profesorii au început greva FOTO: Theo Truşcă
Aşa cum se întâmplă de 11 ani încoace, dascălii cer şi alocarea a 6% din PIB domeniului Educaţiei, prevedere prorogată în fiecare an.
În şcoli au fost afişate mesaje de grevă. „Cum arată astăzi şcoala, aşa va arăta mâine ţara! (Spiru Haret)“, „Grevă de avertisment - pauza de Educaţie“, „Îngropaţi Educaţia, îngropaţi România!“ sunt doar câteva dintre mesaje.
„Nemulţumirile sunt adânci. În primul rând este lipsa de respect a guvernanţilor pentru meseria de dascăl, pentru tot ce înseamnă angajat din Educaţie. Nu se pune niciun pic accent pe faptul că Educaţia este prioritate naţională. Suntem prioritate naţională doar prin vorbe, doar pe hârtie. Îmi aduc aminte că în momentul în care am dat eu la facultate pentru a deveni dascăl a fost o concurenţă de 19 pe loc. Acum, pentru a deveni dascăl, locurile la universităţi nu se ocupă şi este clar că totul pleacă de la subfinanţare.
Nimeni nu vrea să se-mbogăţească din meseria de dascăl. Toţi cei care ne-am făcut dascăli, ne-am făcut din pasiune. Nu vrem să ne-mbogăţim, dar vrem să putem să trăim, să putem să supravieţuim, să avem un trai decent. Atât cerem. 2,25% din PIB, oricum îl întorci, este un pic peste treimea lui 6. Noi ar trebui să avem încă 200% la sută din buget şi atunci am putea să ne desfăşurăm activităţile“, a declarat profesorul Florin Năsui.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
