Slatina

articolul anterior articolul urmator

Medic, despre lipsa educaţiei sexuale. „Sunt fete care folosesc contracepţie de la 11-12 ani. Şi ele sigur nu vin la cabinet“

42
27 Feb 2021 20:26:32
Autor: Alina Mitran
La vârsta la care încă nu pot renunţa la păpuşi, mii de fete din România devin mame FOTO: Pixabay
La vârsta la care încă nu pot renunţa la păpuşi, mii de fete din România devin mame FOTO: Pixabay

Educaţia sexuală, conceptul care încă împarte România în două, este o necesitate, spun medicii care în ultimii aproape 30 de ani au consiliat mii de adolescente, cele mai multe astăzi femei. „Contracepţie nu mai avem de zeci de ani“, spune îngrijorată dr. Doina Deaconu, specialist planificare familială.

Statisticile groazei au împânzit din nou mass-media în ultimele zile, aşa cum se întâmplă aproape anual când rezultatele anumitor studii sunt date publicităţii. Dincolo de cifrele care dezvăluie că ne menţinem în Europa în top-ul nedorit al copiilor cu propriii copii în braţe stau însă adolescenţi debusolaţi, care-şi iau informaţia de pe Internet sau de la prieteni, părinţi deznădăjduiţi că nu au pregătirea necesară pentru a le oferi copiilor lor răspunsurile pe care aceştia le caută, medici care aproape au obosit să tragă semnale de alarmă.

Medicul Doina Deaconu este medic de familie, dar şi specialist în planificare familială, un domeniu căruia cu aproape 30 de ani în urmă i se recunoştea necesitatea. Este printre pionierii planning-ului familial şi oferă şi astăzi consultaţii în cabinetul de planning funcţional la nivelul Ambulatoriului de Specialitate al Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina. Dr. Deaconu a făcut, înainte de pandemie, turul mai multor licee şi şcoli gimnaziale din judeţul Olt, într-un program de voluntariat al Clubului Soroptimist. I s-a confirmat, în contactul direct cu adolescenţii şi tinerii, cât de mare este nevoia de informaţie în rândul acestora, dar şi cât de important ar fi ca programul de planning familial să fie revigorat. Astăzi, medicii din cabinetele de planning (mult mai puţine decât cele funcţionale la începutul anilor 2000) oferă în continuare consultaţii, o fac şi telefonic, însă impactul, spune dr. Deaconu, nu este cel de acum peste 20 de ani, când tinerii cărora medicii li se adresau plecau de la cabinet atât cu răspunsuri la întrebări, cât şi cu produse contraceptive.

Am stat de vorbă cu dr. Doina Deaconu pentru a afla cum a fost în pandemie relaţia medicului cu beneficiarii serviciilor de planning familial, despre adresabilitatea la nivelul cabinetului, despre riscul metodelor contraceptive care nu sunt adoptate la indicaţia medicului, despre cum se ajunge la naşteri la vârste foarte mici etc. De precizat că medicul Doina Deaconu, alături de colegii de la cabinetul de planning din Slatina, oferă şi servicii gratuite în programul naţional de screening al cancerului de col uterin, respectiv recoltări de probe pentru testul Babeş-Papanicolaou (o analiză care s-a dovedit că a salvat viaţa multor femei prin descoperirea de tumori în stadii incipiente).

Adevărul – Cum vi s-au mai putut adresa pacienţii care ştiu de existenţa cabinetului de planning familial în pandemie?

Dr. Doinna Deaconu - A trebuit să se respecte regulile. Pe perioada stării de urgenţă nu a existat adresabilitate, decât consultaţii telefonice, şi după ce a trecut starea de urgenţă au început consultaţiile. Mă refer la adresabilitatea pentru recoltarea de probe de Babeş-Papanicolaou, unde femeile au venit cu respectarea regulilor impuse la momentul respectiv, valabile şi acum. Bineînţeles, adresabilitatea este mai redusă, dar să ştiţi că dorinţa pacienţilor, a femeilor de a veni pentru recoltare este crescută. Uşor-uşor cred că se va intra în normalitate.

- Ce spun cifrele? Câte femei au trecut de temerile de a se infecta cu noul coronavirus şi vi s-au adresat în acest an pandemic?
- Înainte făceam cel mai mult într-o lună peste 100 şi ceva de recoltări. Acum au fost 20. De exemplu, luna aceasta, până acum, vreo 20. Dar, să sperăm că se va reveni. Avem fonduri în programul de screening, s-a prelungit programul pentru recoltare şi consilierea pacientelor şi ne bucurăm că putem oferi în continuare aceste servicii.

- Cum stau lucrurile pe partea de planning şi contracepţie?
- Contraceptive nu mai avem de zeci de ani. Facem tot aşa, prin consultaţie telefonică, pacientele care vor consultaţii ni se pot adresa şi telefonic, şi pe contracepţia de urgenţă, şi pe contracepţia permanentă, şi pentru contraceopţia locală, şi dirijăm femeile către farmacii.

- Se întâmplă să vi se adreseze telefonic şi femei pe care nu le-aţi văzut niciodată?
- Da. Cer informaţii la prietene, prietenele vorbesc... Cel puţin eu nu refuz pe nimeni, înţeleg care este situaţia, sunt pentru femei probleme destul de importante, mai ales că se urmăreşte scăderea avortului, a sarcinilor nedorite, şi dacă este această posibilitate, de ce să nu o fructificăm şi de ce femeile să nu beneficieze de informaţii.

- Acel program de voluntariat, turul în licee şi şcoli gimnaziale de dinainte de pandemie, v-a adus mai multe fete la cabinet?
- În ultimul timp, până în pandemie, am fost în şcoli cu elevi de vârstă mică. Nu s-a pus problema de adresabilitate privind protecţia unei sarcini nedorite sau împotriva infecţiilor cu transmitere sexuală. Au fost clase gimnaziale unde noi educaţia am făcut-o pornind de la regulile de igienă şi transmiţând foarte multe informaţii în primul rând despre anatomie şi fiziologie şi după aceea despre igienă. Bineînţeles că s-a amintit şi când este bine să-şi înceapă viaţa sexuală. Dar în privinţa liceelor, da, a fost adresabilitate mai mare, fie prin prezentare personală, fie prin consultaţie telefonică.

Evoluţia privind naşterile la adolescentele din România, în perioada 2018-2019, comparativ cu cifrele totale la nivelul Uniunii Europene

- De unde îşi iau adolescentele informaţia?
- Să ştiţi că multe se informează fie de la colege mai mari, fie de la surori, fie de la prietene, fie pe Facebook, sau, mă rog, pe Internet... De noi nu ştiau, dar problema este că am văzut că au şi mulţi reticenţă, pentru că le este frică să nu afle părinţii, să nu... Adresabilitatea cea mai mare la cabinet am avut-o atunci când am avut şi ce distribui (n. red. - produse contraceptive). Adică venea, îi ofeream informaţii despre metoda contraceptivă şi îi ofeream şi metoda în mână. Şi făceam exemplificare pe metoda în sine. Este altceva să povestesc cu produsul în faţă şi altceva să povestesc fără el. Se înţelegea mult mai uşor.

- Să aibă şi acest aspect greutate în creşterea numărului de sarcini nedorite? Faptul că nu mai există acest program de contracepţie?
- Da, este o barieră privind accesul la contracepţie. Dar, cine vrea să se informeze, există căi de informare. Noi informare facem în continuare.

- Sunt scumpe contraceptivele?
- Sunt, în funcţie de producător, şi atâta timp cât a fost un program în care contraceptivul se primea gratuit... Se ofereau gratuit către categoriile defavorizate - elevi, studenţi, femei fără venituri, femei din mediul rural, şomeri... Din mediul rural, de exemplu, beneficia toată lumea de contracepţie gratuită, indiferent că lucra sau nu lucra, indiferent că era asigurat sau nu era asigurat. Vă daţi seama, era un mare câştig.

- Cum ar fi fost să le daţi femeilor informaţii despre testul Babeş-Papanicolaou şi să le puteţi oferi şi contraceptive?
- Ei, vă daţi seama ce câştig ar fi fost. Aţi văzut cum stăm la mame tinere, la naşteri. Vorbim despre copii cu copii, şi nu e vorba de o naştere, sunt altele care au două-trei, până la cinci. În acele caravane pe care le făceam atunci (n.red. – au fost ani în care medicii din cabinetul de planning s-au deplasat, în baza unor programări, la cabinetele medicilor de familie din comune, pentru întâlniri cu femeile active sexual din mediul rural şi pentru recoltarea de probe Babeş-Papanicolaou) se făceau multe lucruri, se transmiteau multe informaţii, având posibilitatea să oferim şi metode contraceptive, se rezolvau multe lucruri dintr-o singură întâlnire.

- Le este mai uşor fetelor să vă sune decât să vină la cabinet?
- Cred că da. Le este mai uşor pentru că le este ruşine, nu ştiu să exprime anumite lucruri, dar în momentul în care nu suntem faţă în faţă îşi exprimă mai uşor nevoile, aşa cum făceam şi în şcoli cu bileţelele, le spuneam să scrie pe bileţele, anonime, bineînţeles, întrebările lor şi atunci răspundeam exact la tot ce se întreba.

- Au teamă în momentul în care îşi dezvăluie vârsta? Teama că vor fi judecate, poate, aşa cum fac părinţii?
- Unele da, unele nu.

- De la ce vârstă vă cer contracepţie?
- La mine la cabinet cam de la 15-16 ani, dar gândiţi-vă că sunt altele care folosesc contracepţie de la 11-12 ani. Şi acelea sigur nu vin la cabinet.

„De preţ m-au întrebat femeile adulte, femeile cu familii, femeile cu responsabilităţi“

- De unde îşi culeg informaţia?
- Din farmacie. Trimit partenerul, se duc ele, se duc altele mai mari decât ele...

- Contează ce produs alegi, nu? Cum se hotărăsc asupra unui contraceptiv, în lipsa discuţiei cu medicul?
- Da, dar întreabă pe altele. „Tu ce metodă ai folosit?“ „Ei, uite, foloseşte şi tu pe-a mea, poate îţi merge!“ Şi dacă merge, o foloseşte pe aia.

- Ce riscuri sunt în privinţa asta?
- Sunt multe riscuri. Să nu fie folosită corect şi să rămână însărcinată, efectele secundare ale contraceptivelor, dar la vârstă tânără sunt foarte puţine, poate să aibă anumite afecţiuni de care nu ştie şi să fie contraindicată contracepţia, pot să apară sângerări care, la rândul lor, determină anemie şi alte afecţiuni... Sunt multe efecte secundare, dar în general contraceptivele de ultimă generaţie sunt foarte bine dozate, sunt foarte bine tolerate de organism. 

- Aleg contraceptivele şi în funcţie de „buzunar“?
- Întotdeauna, şi la cabinetul de planning, era alegerea lor, nu le impuneam. Fetele nu  m-au întrebat niciodată de preţ. Le-a interesat calitatea produsului şi să se simtă bine cu el. De preţ m-au întrebat femeile adulte, femeile cu familii, femeile cu responsabilităţi, dar puştoaicele nu.

- Cum vedeţi situaţia fetelor din mediul rural? Ce şanse la o informare corectă au acestea?
- Există medicul de familie. Dacă eleva vrea să ceară informaţii, poate să le ceară la medicul de familie, care a făcut cursuri în acest sens. Se păstrează confidenţialitatea discuţiei medic-pacient...

- Şi cum se ajunge, atunci, la sarcini şi naşteri la adolescente, cele mai multe provenind din mediul rural?
- În mediul rural este sărăcie, este lipsă de informaţie, în mediul rural nu se duc la şcoală, în mediul rural şi mamele, la rândul lor, au mulţi copii, îşi schimbă partenerii, au familii dezorganizate... De aici vine numărul crescut de copii cu copii.

- Planing familial în maternitate se face?
- Asta nu ştiu. Cine s-o facă? Acum, când este puţin personal, acum, când de-abia se face faţă la naşteri?! Nu ştiu. Poate. Poate se face, nu pot să dau un răspuns.

- Dar s-ar impune?
- Da, noi am făcut la început, când a demarat planning-ul. Veneau pentru contracepţie, după ce au născut, şi făceam consiliere. Sau când veneau pentru certificatele prenupţiale aveam această discuţie. Noi ne-am făcut publicitate la cabinet şi atunci, în perioada aceea, ştia toată lumea de aceste cabinete. Noi aşa ne-am început activitatea. Cu mass-media. Lumea oricum ne-a privit foarte sceptic, şi populaţia, şi personalul medical. Dar lucrurile au mers înainte, pentru că am fost informaţi şi pregătiţi să ştim cum să vorbim ca să atingem obiectivele planificării familiale. (...) Eu sunt optimistă, pentru mine este ceva... Eu fac planing, nu la nivelul la care făceam odată, dar încă fac. Când se vor deschide şi policlinicile, eu zic că va creşte adresabilitatea. Dacă vom avea posibilitatea să plecăm şi cu caravana, atunci va fi în regulă.

- Ce spun părinţii despre contracepţie?
- Noi trebuie să ne adaptăm, pentru că asta era problema cea mai mare, toate categoriile de vârstă să aibă informaţii şi să evite lucrurile neplăcute.

-  Cum priviţi rezistenţa privind introducerea educaţiei sexuale în şcoli?
- Rezistenţa a fost impusă de cine trebuia să dea accesul. Eu sunt convinsă că părinţii ar fi dorit informarea. Cine a semnat sau n-a semnat pentru introducerea educaţiei sexuale în şcoli? Părinţii n-au semnat?! Eu ştiu părinţi care îşi doresc această oportunitate, pentru că ei nu ştiu să abordeze copilul, ei nu ştiu să pună problema, nu ştiu de unde să înceapă şi unde să termine lucrurile, nu au materiale, nu au experienţă, nu au exemple. Noi funcţionăm de 27 ani, de atunci exisistă planning-ul în România, ce am consiliat noi, femei, acum 27 de ani, astăzi au copiii destul de mari. Şi sigur au folosit şi ele şi sigur au transmis şi ele la copiii lor informaţia, dar apare categoria nouă, care nu beneficiază de aşa ceva. Sau beneficiază de informare doar prin comunitatea din care fac parte.

Vă recomandăm să mai citiţi: 

Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii

O adolescentă de 16 ani din Iaşi a născut pentru a doua oară. Alta a rămas fără uter la 15 ani. „Educaţia sexuală ar trebui să se facă în şcoli din clasa a V-a“

Laura Verde, profesoară: „În Ferentari, singura care dă speranţă este educaţia“

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

42 Comentarii

Ce ar spune Isus
27.02.2021, 20:35:31

Popor religios, ce mai e de spus. Daca de maine BOR ar fi taiata de la bugetul de stat si ar disparea din sistemul educational (ce oximoronic!), si deciziile ar fi luate de minti clare, nu de bosorgi religiosi, am fi o societate mai buna.

+11 (25 voturi)
Mihai Adrian
27.02.2021, 20:51:46

Tu ai citit articolul? Se pare ca nu.

-5 (13 voturi)
Utilizator Adevărul
27.02.2021, 21:14:48

Comentariu considerat abuziv.

Marcu Ilie
27.02.2021, 20:37:29

Daca isi alearga caiii este normal sa foloseasca mijloace contraceptive. Sa le vezi dupa ce se spala si se "cumintesc" pe la 24 de ani cand se..... "casatoresc" cum se chinuie sa faca un copil si nu mai pot!

-11 (25 voturi)
Cocoşul Vesel
27.02.2021, 20:52:28

Toată gargara asta du educația sexuala maschează de fapt dorința de a introduce propaganda LMBTQ in scoli. Pai mai oameni buni, alea care fac copii la vârsta aia oricum se pișe pe școala....sunt țigănci sau moldovence din familiile cele mai sărace, care oricum nu vin la școala! Pe de alta parte natalitatea scade an de an, populația țării având doar anul trecut un spor negativ de 100 de mii de oameni numai din diferenta dintre nașteri și decese! Asta e marea problema a României acum, că câteva sute de țigănci și moldovence analfabete nasc copii nedoriti? Și ne dați exemplul Occidentului, unde peste 30 de ani islamul va fi majoritar, întrucât populația alba băștinașă este spălată pe creier de liberalism de stânga și tâmpită de atâta bunăstare încât și-a pierdut instinctul natural de a se autoreproduce? Știm foarte bine planurile stăpânilor voștri de înlocuire cât mai grabnica a noastră cu maimuțe importate din Africa....mai bine ati merge acolo sa faceți “educație sexuala” mamelor cu 8-10 copii!

-10 (20 voturi)

Vezi toate comentariile (42)

Modifică Setările